Acest lucru încalcă teoria lui Einstein: spațiul poate apărea din timp

Multă vreme, oamenii de știință au crezut că spațiul și timpul sunt lucruri complet separate.

În secolul al XIX-lea, fizicienii și-au imaginat spațiul ca pe o etapă 3D – ca lungimea, lățimea și înălțimea unei încăperi – în timp ce timpul era ca un ceas care ticăie, înaintând de la sine.

Dar apoi, Albert Einstein a venit și a spus: „Nu, spațiul și timpul fac de fapt parte dintr-un lucru mare numit spațiu-timp”.

El a descris spațiu-timp ca o țesătură 4D care combină cele trei dimensiuni ale spațiului (lungime, lățime, înălțime) cu timpul ca a patra dimensiune. Această idee a stat la baza fizicii moderne de peste 100 de ani.

Acum, un nou studiu zguduie lucrurile. Cercetătorii din spatele acestui studiu cred că vechea idee din secolul al XIX-lea ar fi putut fi corectă până la urmă – că spațiul și timpul ar putea fi de fapt separate.

Ce au găsit?
Cercetătorii s-au uitat la ceva numit qubit. Un qubit este un obiect cuantic minuscul, ca un bloc de construcție al universului la cea mai mică scară.

Gândiți-vă la un qubit ca la o monedă specială care poate fi capete, cozi sau ambele în același timp. Această stare „amândouă deodată” se numește suprapunere și este ceva ce numai obiectele cuantice îl pot face. Obiectele obișnuite, precum o monedă adevărată, pot fi doar capete sau cozi, nu ambele.

Oamenii de știință au studiat modul în care un singur qubit se schimbă în timp. Au măsurat qubit-ul în momente diferite, ca și cum ar fi verificat vremea în fiecare oră pentru a vedea cum se schimbă de-a lungul zilei.

Au vrut să vadă dacă comportamentul qubitului le poate spune ceva despre forma spațiului în sine.

Iată partea surprinzătoare: modul în care s-a schimbat qubit-ul de-a lungul timpului semăna foarte mult cu geometria spațiului 3D – tipul de spațiu în care trăim, cu lungime, lățime și înălțime.

De exemplu, au găsit un model matematic în comportamentul qubitului care se potrivea cu modul în care măsurăm distanțele în spațiu, cum ar fi distanța în linie dreaptă dintre două puncte (aceasta se numește metrica euclidiană).

Imaginați-vă că jucați un joc în care urmăriți o minge care sări în timp. Urmărind cum se mișcă mingea, îți dai seama brusc că calea ei arată ca o hartă a cartierului tău. Este similar cu ceea ce au descoperit oamenii de știință: modificările qubitului de-a lungul timpului păreau să creeze o hartă a spațiului 3D.

Cercetătorii cred că această descoperire sugerează că spațiul și timpul ar putea să nu fie atât de conectate cum credeam. Ei cred că geometria spațiului (lumea 3D pe care o vedem) ar putea veni de fapt din timpul singur.

Cu alte cuvinte, timpul ar putea fi ingredientul principal, iar spațiul ar putea fi doar un rezultat al modului în care funcționează timpul.

Gândiți-vă la timp ca la o bobină de film. Fiecare cadru al filmului este un moment în timp și, pe măsură ce rulează, vezi o poveste care se desfășoară. Cercetătorii spun că „povestea” spațiului 3D ar putea fi ascunsă în modul în care se desfășoară acele cadre de timp.

Cum provoacă acest lucru ideile lui Einstein?
Teoria relativității speciale a lui Einstein spune că spațiul și timpul sunt țesute împreună într-o țesătură spațiu-timp 4D.

De exemplu, dacă călătorești foarte repede (aproape de viteza luminii), timpul încetinește pentru tine în comparație cu cineva care stă nemișcat.

Aceasta arată modul în care spațiul și timpul sunt legate. Dar dacă spațiul și timpul sunt separate, așa cum sugerează acest nou studiu, ar încălca unele dintre regulile teoriei lui Einstein. De aceea această idee este atât de controversată în rândul oamenilor de știință.

Autorii studiului spun că ideea lor are nevoie de mai multe teste. Ei sugerează să facă experimente cu obiecte cuantice ultrareci sau cu qubiți în computere cuantice pentru a vedea dacă se comportă la fel.

Cu toate acestea, nu toată lumea este de acord cu constatările lor. Unii critici spun că studiul nu explică modul în care spațiul ar putea veni din timp, ci doar arată o similitudine matematică.

Cercetătorii se întreabă, de asemenea, dacă spațiu-timp este doar o modalitate convenabilă de a descrie universul, dar nu adevărul real. Imaginați-vă dacă ați folosit întotdeauna o hartă pentru a vă deplasa în oraș, dar apoi aflați că harta nu este orașul în sine, este doar un instrument care vă ajută să îl înțelegeți.

Asta înseamnă oamenii de știință: spațiu-timp ar putea fi un instrument util, dar universul ar putea funcționa într-un mod total diferit.

Acest studiu a fost publicat pe arXiv, unde oamenii de știință își împărtășesc cercetările înainte ca acestea să fie revizuite oficial.

Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net. Și nu uitați, vă așteptăm și pagina noastră de Facebook, Telegram, YouTube și TikTok

• Zelenski îi scrie o scrisoare deschisă lui Putin: „Hai să ne întâlnim și să punem capăt acestui război”
• Începutul a tot, Big Bang-ul: Videoclipul de simulare nebunesc al NASA
• Jeff Bezos a investit 3 miliarde de dolari în căutarea nemuririi
• China a forat 3.413 metri în gheața Antarcticii și a ajuns la un lac neatins de milioane de ani
• Curentul oceanic: Situație disperată, oamenii de știință propun un baraj de sute de kilometri pentru a salva clima Europei