Anunțarea descoperirii extratereștrilor nu va fi floare la ureche

Cei care descoperă extratereștrii vor trebui să fie atenți cum o comunică și, de asemenea, să fie pregătiți pentru posibilitatea de a se înșela: aceasta este ideea unei echipe de oameni de știință.

Imaginați-vă că sunteți un om de știință care descoperă existența extratereștrilor. Acest lucru s-ar putea întâmpla printr-un mesaj preluat de un radiotelescop, un semn de viață surprins în oceanul de sub crusta înghețată a Europei (satelitul lui Jupiter) sau prin dovezi ale unor bacterii fosile în crusta marțiană sau într-un meteorit.

Cum ați anunța restul lumii o astfel de descoperire importantă? Și ce s-ar întâmpla dacă, la scurt timp după aceea, s-ar dovedi că v-ați înșelat?

Pentru a înlătura orice îndoială și a răspunde la aceste întrebări, cercetătorii NASA au publicat un articol în revista Nature care propune linii directoare privind modul în care trebuie să anunți lumea despre o descoperire atât de importantă. James Green, de la NASA, scrie:

„În mod realist, generația noastră ar putea fi cea care să descopere dovezi ale existenței vieții dincolo de Pământ. Acest potențial privilegiu ne prezintă, de asemenea, și responsabilități. Pentru că deseori trebuie să ne confruntăm cu o concepție greșită pe care oamenii o au despre ‘extratereștri’:

Că descoperirea vieții extraterestre este o certitudine de 100% și că, în caz contrar, este o farsă. Cu alte cuvinte, se așteaptă ca în momentul în care cineva spune „am descoperit viață extraterestră!”, afirmația să fie atât de sigură încât nu va mai fi cale de întoarcere.

Nu este așa. Din moment ce este aproape sigur că dovezile nu vor veni sub forma unor omuleți verzi care aterizează pe Pământ, trebuie să ne așteptăm ca viața extraterestră să se dezvăluie doar în etape succesive și prelungite. Green subliniază că acest concept ar trebui să fie bine explicat oamenilor.

Cu alte cuvinte: este destul de puțin probabil ca într-o zi să ajungem să anunțăm categoric „am descoperit extratereștrii!”, ci este mai probabil că va fi un efort progresiv, care va reflecta modul în care avansează știința.

Grupul de lucru propune un fel de scală numită Confidence of life detection (CoLD) (care, în linii mari, înseamnă „fiabilitatea detectării vieții”) care conține șapte niveluri: cele mai mici (1 și 2) se concentrează pe identificarea inițială a unor potențiale „biosemnături”, de exemplu, elemente chimice, structuri fizice sau activități compatibile cu originea biologică.

Etapele 3 și 4 se concentrează pe studierea mediului din jurul biosemnăturilor pentru a vedea dacă acesta este într-adevăr „locuibil”, dacă o explicație biologică este cea mai bună și unică sau dacă există alte explicații posibile.

Nivelurile superioare ale scalei implică confirmarea rezultatului inițial cu dovezi independente și respingerea ipotezelor alternative dezvoltate de comunitate special pentru a răspunde la rezultatul inițial. Dacă toți cei implicați (de la oamenii de știință, la mass-media și la public) sunt familiarizați cu această scală, atunci va exista o conștientizare generalizată a faptului că orice rezultat unic poate fi respins în orice moment.

Ultimul pas ar fi cel mai dificil de făcut, mai ales având în vedere rezultatele potențiale ale misiunilor actuale. Roverul Perseverance Rover al NASA, de exemplu, se învârte în prezent în jurul craterului Jezero de pe Marte în căutarea unor semne de viață străveche.

Roverul este echipat cu tot felul de instrumente care i-ar permite să detecteze viața până la nivelul 5, dar pentru a ajunge la nivelul 6 ar fi nevoie de o analiză a mostrelor aduse pe Pământ; iar atingerea nivelului 7 ar putea implica investigații suplimentare în alte locuri de pe Marte.

Această scală, însă, s-ar putea să nu fie cea definitivă, ba chiar ar putea fi înlocuită de alte scale, spun cercetătorii, dar ceea ce este important este să se deschidă un dialog pe această temă pentru că, atunci când va veni momentul anunțării descoperirii, va fi posibil să se comunice mai eficient rezultatele muncii sub toate aspectele, atât cele puternice, cât și cele slabe.

Citește și....

De același autor