Cea mai mare gaură albastră din lume este mai adâncă decât se credea până acum și găzduiește un „tunel”

În urmă cu trei ani, o echipă de oameni de știință a descoperit cea mai mare gaură albastră din lume, numită Taam Ja’, în Golful Chetumal, Mexic.

Astăzi, experții, continuând să analizeze structura, au descoperit că peștera subterană este chiar mai mare decât fusese măsurată anterior.

Denumite și doline marine, găurile albastre apar atunci când fundul mării este format din materiale solubile, cum ar fi marmura, calcarul sau ghipsul.

Cum se formează găurile albastre?

Noua investigație de la Taam Ja’ a dus la descoperirea unei structuri care se întinde până la o adâncime de 420 de metri, cu 146 m mai adâncă decât măsurarea inițială și cu 119 m mai adâncă decât deținătorul recordului anterior, gaura albastră de la Sansha Yongle.

Situată în Marea Chinei, aceasta are o adâncime de „doar” 301 metri. În 2023, o expediție de scufundări a încercat să identifice condițiile de mediu din Taam Ja’, ale cărei date au fost publicate lunea trecută (29) în revista științifică Frontiers in Marine Science.

A fost folosit un profiler de conductivitate, temperatură și adâncime: echipamentul este dotat cu o serie de sonde care evaluează și transmit proprietățile apelor locale. Experții au identificat mai multe straturi de apă, cum ar fi unul care se află la 400 de metri adâncime și care are o temperatură și o salinitate similare cu cele din Marea Caraibelor și din lagunele de corali de coastă.

Acest lucru, potrivit cercetătorilor, indică faptul că gaura albastră ar putea fi conectată la ocean printr-o rețea de tuneluri și peșteri care sunt încă necunoscute.

Inițial, Taam Ja’ a fost măsurat cu ajutorul unui echosounder, un dispozitiv care trimite unde sonore pe fundul apei și măsoară viteza cu care acestea se întorc pentru a calcula distanța.

Procedura are însă limitări, deoarece densitatea apei din găurile albastre poate varia și fiecare dintre ele poate avea forme neașteptate, deoarece nu sunt complet verticale.

Cu ajutorul profilerului de adâncime, măsurarea a fost mai precisă, dar tot nu s-a putut ajunge la fundul structurii subacvatice. Echipamentul are o rază de acțiune de 500 de metri, dar cablul s-a deplasat din cauza curenților de apă sau a lovit o piatră și a ajuns să se oprească la 420 de metri.

Pentru viitoarele cercetări în acest sit, planul este de a ajunge la fund și de a explora rețeaua de peșteri și tuneluri de la Taam Ja’, poate chiar și biodiversitatea sa.

În lipsa unui acord scris, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil linkul articolului.

Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / TelegramGoogle News. Și nu uitați, vă așteptăm și pagina noastră de Facebook !

Citește și....

De același autor