Evoluția speciei umane. Este adevărat că devenim tot mai proști?

Este adevărat că devenim tot mai proști? Teoria este pe cât de simplă, pe atât de dezarmantă: în societatea de astăzi, nu mai avem nevoie de inteligență pentru a supraviețui , inteligență care, după cum se pare este pe cale de dispariție. Acest lucru a fost confirmat de un studiu asupra structurii genetice umane realizat la Universitatea Stanford și publicat în revista științifică Trends in Genetics .


Gerald Crabtree, cel care a realizat studiul asupra schimbărilor care au avut loc de-a lungul sutelor de mii de ani, în moștenirea genetică și abilitățile intelectuale ale omenirii, a ajuns la concluzia că prostia , la nivel evolutiv, este destinul nostru inevitabil. Zilele noastre cele mai bune s-au terminat: eram mai vioi și atenți când trăiam în paleolitic și natura ne cerea mereu să fim în alertă.

IDIOCRAȚIE. Ne-am apropia deci de ceea ce profețea comic filmul Idiocracy (2006) : o societate bazată pe prostie, în care cele mai bune gene dispar din ADN și din societate, pentru a face loc celor mai „comune”. Progresul științific și tehnologic va continua, dar într-un ritm mai lent decât am fi putut susține dacă am fi încă înzestrați cu genele strămoșilor noștri.

Cu toate acestea, cel mai înalt punct al inteligenței umane nu ar fi fost atins în paleolitic. Potrivit lui Crabtree, care a reconstruit posibilele mutații ale structurii noastre, genetice de-a lungul diferitelor ere, sărăcirea abilităților intelectuale ar fi început cu 3.000 de ani în urmă.

Este adevărat că devenim tot mai proști?

Sunt dispus să pariez”, a scris savantul, „că dacă un cetățean al Atenei din anul 1000 î.Hr. , ar apărea printre noi, el ar fi considerat cea mai strălucită și mai plină de viață dintre noi. Am fi surprinși de memoria lui, de amploarea ideilor sale, de viziunea lui clară asupra tuturor problemelor importante. De asemenea, probabil ar fi cea mai echilibrată persoană dintre cunoscuții noștri. Aș putea spune același lucru pentru orice locuitor din Africa, Asia, India sau America din aceeași epocă.

Dar aceasta nu este o problemă istorică sau culturală. Pentru Crabtree, prostimea progresivă care ne-ar fi însoțit timp de 120 de generații, privește întreaga specie umană: este suficient ca selecția naturală să devină mai puțin severă, și aici calitatea creierului nostru se înrăutățește.

Și nu numai: fragilitatea noastră mentală ar depinde și de faptul că, față de acum 3.000 de ani, creierul nostru trebuiea să stocheze mult mai multe cunoștințe – astăzi trebuie doar să fim capabili să citim, să scriem, să folosim un computer, să conducem o mașină.…

Ar trebui să ne facem griji? Având în vedere că nu se poate face mare lucru „împotriva” evoluției, poate că nu. Și, în orice caz, mulți savanți nu sunt de acord cu concluziile lui Crabtree, și pentru că însuși geneticianul nu furnizează date de încredere care să ateste prostia reală mai mare a omului contemporan….

Poate că ceea ce citești și vezi în ziare și la televizor ar putea fi suficient, dar știința are nevoie de dovezi de nerefuzat…

CITEȘTE ȘI

Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net, Telegram,  Google News și MeWe

Distribuie
error: OPS ! Știi că nu ai voie să copiezi ?