Potrivit estimărilor Agenției Spațiale Europene (EEA), gaura din stratul de ozon, situată în partea superioară a Antarcticii, a atins anul acesta o dimensiune de 26 de milioane de km², cea mai mare înregistrată vreodată.
Monitorizarea a fost realizată de satelitul Copernicus Sentinel-5P. Rarefierea stratului de ozon, așa cum este denumită oficial „gaura”, crește și scade în funcție de anotimp.
Între lunile august și octombrie, aceasta crește în dimensiune, atingând deschiderea maximă între jumătatea lunii septembrie și octombrie. Cu toate acestea, pe măsură ce temperaturile stratosferice cresc în emisfera sudică, rarefierea își pierde din intensitate și, până la sfârșitul lunii decembrie, nivelurile de ozon revin la normal.
Gaura din stratul de ozon variază ca mărime în funcție de perioada din an: în 2023, deschiderea a început mai devreme, la începutul lunii august, în timp ce în anii precedenți a avut loc între sfârșitul lunii și începutul lunii septembrie. Gaura din stratul de ozon variază ca mărime în funcție de perioada anului.
Copernicus Sentinel-5P, lansat în 2017, este primul satelit Copernicus dedicat monitorizării atmosferei. Acesta utilizează un spectrometru avansat numit Tropomi, care poate detecta semnăturile gazelor atmosferice în diferite benzi ale spectrului electromagnetic.
Cu ajutorul citirilor de ozon pe care le detectează, prelucrate în centrele aerospațiale de la sol, aflăm în ce stare se află stratul de protecție împotriva ultravioletelor.
Dar de ce este atât de mare gaura din stratul de ozon?
Variația dimensiunii stratului de ozon depinde în principal de puterea vânturilor stratosferice care se îndreaptă spre regiunea Antarcticii.
Acestea sunt o consecință a rotației Pământului și a diferenței de temperatură dintre latitudinile medii și cele polare: cu cât diferența este mai mare, cu atât rarefierea este mai gravă. Dacă vânturile sunt puternice, se formează o barieră care împiedică schimbul dintre masele de aer polare și cele temperate.
Izolate, masele de aer din latitudinile polare se răcesc în timpul iernii. Oamenii de știință de la AEM consideră că este prea devreme pentru a stabili cu exactitate motivele concentrațiilor scăzute de ozon, dar se crede că erupția vulcanului Hunga Tonga-Hunga Ha’apai din ianuarie 2022 și incendiile din Australia au afectat foarte mult stratul.
Acestea au aruncat în stratosferă o cantitate mare de vapori de apă, care au ajuns în regiunea polului sud abia la sfârșitul anului trecut. Ca urmare, a crescut numărul norilor polari, unde clorofluorocarburile reacționează și accelerează rarefierea ozonului.
Cantitatea de clorofluorocarburi din frigidere și aerosoli din anii ’70 și ’80 a fost cauza găurii din stratul de ozon, ceea ce a dus la interzicerea și stoparea producției acestora prin Protocolul de la Montreal din 1987.
Prin aceasta, se așteaptă ca stratul să se refacă și să ajungă la o stare normală în 2050. Cu toate acestea, unele substanțe de uz uman, cum ar fi bromoformul, continuă să amenințe refacerea acestei protecții naturale.
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / Telegram / Google News. Și nu uitați, vă așteptăm și pagina noastră de Facebook ! Ah, era să uit: am aterizat și pe TikTok !
