În urmă cu câteva săptămâni, laureatul Nobel Demis Hassabis a prognozat că inteligența artificială (AI) va înlocui inteligența umană în următorii 5-10 ani.
Această așteptare, împărtășită de alți analiști AI, se bazează pe creșterea exponențială a tehnologiei AI. Cu toate acestea, neglijează un factor important. Pe măsură ce oamenii delegă gândirea computerelor, ei devin mai proști.
Situația este similară cu sportivii care pierd țesut muscular prin neexersare. Introducerea AI în forța de muncă scutește oamenii de o varietate de sarcini intelectuale.
„Modul de vacanță intelectuală” rezultat este probabil să declanșeze o scădere a capacităților cognitive umane. Drept urmare, punctul de trecere dintre inteligența umană și AI ar putea ajunge mai repede decât se aștepta, nu numai pentru că abilitățile AI avansează rapid, ci și pentru că oamenii devin mai proști.
Cele două tendințe sunt corelate, deoarece agenți AI mai buni ar reduce povara intelectuală asupra oamenilor.
O lucrare publicată în revista Intelligence în urmă cu doi ani a concluzionat că IQ-ul american scad pentru prima dată în istoria recentă.
O analiză a 394.378 de scoruri la testele de inteligență luate între 2006 și 2018 a arătat că IQ-urile au scăzut în categoriile de logică și vocabular, calcul și matematica, rezolvarea vizuală a problemelor și analogii.
Acest lucru inversează așa-numitul efect Flynn , care a descris anterior o creștere constantă a IQ-ului cu aproximativ trei puncte IQ pe deceniu din 1932. Scăderea este cea mai accentuată în grupa de vârstă de 18 până la 22 de ani, care se presupune că are scoruri IQ mai bune decât persoanele în vârstă.
Separat de asta, un sondaj din 2023 a arătat că 34% dintre adulții americani au obținut scoruri la cele mai scăzute niveluri de calcul, neavând capacitatea de a lucra cu numere.
Un alt studiu recent a raportat o tendință care a început pe la mijlocul anilor 2010, cu un număr mai mare de oameni cărora le este greu să se concentreze, să raționeze și să rezolve probleme.
Tinerii adulți prezintă o capacitate de atenție redusă și slăbirea abilităților de gândire critică bazate pe date referitoare la americanii de 18 ani, precum și pe datele despre tinerii de 15 ani din întreaga lume. S-a demonstrat că expunerea extinsă la ecranele digitale cauzează o scădere a abilităților verbale ale copiilor și reduce capacitatea adulților de vârstă universitară de a se concentra și procesa informații.
Un studiu psihologic a arătat că oamenii ar putea reține și procesa datele semnificativ mai bine dacă smartphone-urile lor ar fi într-o altă cameră. Doar oprirea telefonului nu a făcut o diferență, deoarece oamenii încă au demonstrat o scădere a abilităților cognitive atunci când smartphone-ul lor era lângă ei.
Inteligența umană înflorește ca răspuns la provocări.
Având mai puține probleme de rezolvat și mai multe surse de angajamente superficiale în era rețelelor sociale și inteligenței artificiale, nevoia de gândire profundă și de anchetă riguroasă scade.
Bineînțeles, vor exista întotdeauna valori aberante statistice la nivelul coeficientului de inteligență ridicat al distribuției de probabilitate, implicând oameni care sunt motivați să învețe, să analizeze și să inoveze fără ajutorul agenților AI.
Având în vedere aceste tendințe, ne putem întreba cu optimism dacă creșterea exponențială a IA va compensa declinul alarmant al abilităților cognitive umane, astfel încât efectul net va fi în continuare pozitiv.
Prosperitatea țărilor democratice depinde în mod critic de abilitățile cognitive ale cetățenilor lor și mai puțin de instrumentele pe care le folosesc.
Acest lucru se datorează faptului că oamenii controlează lumea fizică în moduri care nu pot fi înlocuite de sistemele AI.
Avem nevoie de politicieni care să emită judecăți solide, de jurii care să ajungă la verdicte rezonabile, de tehnologi care să facă investiții bune și de oameni de știință care să descopere noi cunoștințe. Dar mai mult decât orice, avem nevoie de angajamentul oamenilor față de interacțiunile cu alți oameni și de provocarea de a găsi adevărul din sursele primare de dovezi și cunoștințe.
Consumul de cunoștințe care au fost procesate de AI este echivalent cu sărbătoarea cu mâncare nedorită. Poate că se simte bine în acest moment, dar pe termen lung este rău pentru sănătatea noastră.
Sperăm că ne putem revizui sistemul educațional pentru a restabili o curbă Flynn în creștere a scorurilor IQ-ului uman în secolul 21. În caz contrar, s-ar putea să nu reușim să punem mâna pe volan când mașinile noastre autonome ne vor scoate de pe stâncă.
SURSE ȘI REFERINȚE
- www.cnbc.com/2025/03/17/human-level-ai-will-be-here-in-5-to-10-years-deepmind-ceo-says.html
- whiteboardadvisors.com/us-adults-face-alarming-declines-in-literacy-and-numeracy/#:~:text=28%25%20of…
- www.oecd.org/en/publications/pisa-2022-results-volume-i_53f23881-en.html
- www.frontiersin.org/journals/education/articles/10.3389/feduc.2021.600687/full
- educationaltechnologyjournal.springeropen.com/articles/10.1186/s41239-018-0096-z
- www.psychologytoday.com/us/blog/the-athletes-way/201706/are-smartphones-makin
- Cazul de la Trans-en-Provence este unul dintre rarele cazuri în care un OZN ar fi lăsat urme fizice pe sol
- Ești descendent al legendarului faraon Tutankhamon? Un studiu dezvăluie din ce țară provin descendenții regelui Tutankhamon
- Persoana contactată spune adevărul despre extratereștrii Alpha-Draconieni
- Cum arată extratereștrii?
- Giganții Nilului: legendă sau adevăr ascuns ?
