Mayașii: O nouă descoperire privind originile necunoscute ale ADN-ului
Mayașii: O nouă descoperire privind originile necunoscute ale ADN-ului
Un grup de cercetători internaționali a realizat o performanță extraordinară în domeniul antropologiei genetice: au reușit să secvențieze genomuri antice din orașul mayaș Copán, situat în Hondurasul de astăzi, datând din perioada de vârf a perioadei clasice (circa 250-900 d.Hr.).
Deși mediul tropical face aproape imposibilă conservarea ADN-ului, șapte indivizi au fost analizați cu succes, oferind o perspectivă unică asupra evoluției demografice și culturale a mayașilor.
Printre cele mai importante descoperiri se numără Înmormântarea 36-2000, care conține rămășițele unui individ identificat drept CpM13, îngropat cu două pectorale enorme de jad, decorate cu motive simbolice ale puterii politice și militare. Arheologii cred că CpM13 a fost unul dintre conducătorii dinastici ai orașului Copán în secolul al V-lea.
Urme genetice din Mexicul central
Cea mai frapantă descoperire a studiului este prezența unui semnal genetic clar din regiunile muntoase ale Mexicului la indivizii din Copán. Aceste dovezi sugerează schimburi demografice și culturale între centrul Mexicului și sud-estul Mezoamericii.
Aceste migrații ar fi putut contribui la formarea și consolidarea statului mayaș clasic, deschizând noi perspective asupra rolului interacțiunilor dintre diferite civilizații în dezvoltarea uneia dintre cele mai complexe societăți precolumbiene.
Colaps demografic și declin politic
Studiul demonstrează, de asemenea, că în timpul declinului civilizației mayașe, care a avut loc între sfârșitul secolului al VIII-lea și al IX-lea, a avut loc un declin accentuat al populației.
Această reducere, detectabilă la nivel genetic, ar putea fi legată de schimbările climatice, stresul ecologic, crizele politice interne sau instabilitatea economică. Prin urmare, genetica se împletește cu arheologia pentru a oferi o explicație cuprinzătoare și mai profundă a cauzelor prăbușirii civilizației.
O lecție pentru lumea contemporană
Studiul, condus de geneticianul Shigeki Nakagome de la Trinity College Dublin, subliniază importanța înțelegerii modului în care civilizațiile trecute au răspuns la stresul de mediu și social. Într-o eră modernă marcată de schimbările climatice, istoria mayașelor servește drept avertisment și sursă de lecții despre relația dintre mediu, demografie și stabilitatea socială.
Publicație științifică
Cercetarea a fost publicată în revista internațională Current Biology pe 28 mai 2025, sub titlul:
“Ancient genomes reveal demographic trajectories during the Classic Maya period” DOI: 10.1016/j.cub.2025.05.002
Publicația implică, de asemenea, cercetători precum Madeleine Murray, Seiichi Nakamura, Lara M. Cassidy și Takashi Gakuhari și prevede evoluții ulterioare, inclusiv analiza unor noi probe genetice din alte situri mayașe pentru a crea o hartă și mai detaliată a migrațiilor și interacțiunilor dintre populațiile mesoamericane.
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net. Și nu uitați, vă așteptăm și pagina noastră de Facebook, Telegram și TikTok
