Roverul Perseverance ar fi putut găsi deja semne de viață pe Marte

nasa a gasit viata pe marte dar ascunde adevarul

Căutarea vieții pe Marte a fost una dintre cele mai durabile și mai interesante căutări ale umanității.

Încă de când am pus prima dată ochii pe Planeta Roșie, ne-am întrebat dacă aceasta a adăpostit vreodată viață și, dacă da, ce fel de forme de viață erau acestea.

Unul dintre cele mai promițătoare locuri în care se pot căuta semne de viață străveche pe Marte este craterul Jezero, o depresiune cu o lățime de 45 de kilometri care a fost cândva un lac cu miliarde de ani în urmă.

Oamenii de știință cred că acest lac ar fi putut fi un mediu potrivit pentru ca viața microbiană să se dezvolte și că unii dintre acești microbi ar fi putut lăsa în urmă fosile în roci și sedimente.

Acesta este motivul pentru care NASA a trimis roverul Perseverance în craterul Jezero în 2021, cu scopul principal de a colecta și de a depozita eșantioane care ar putea conține urme ale vieții din trecut.

Perseverance s-a ocupat de explorarea craterului, de forarea rocilor și de depozitarea mostrelor în tuburi sigilate.

Dar de unde știm că aceste mostre merită să fie aduse pe Pământ? Cum putem fi siguri că craterul Jezero a fost într-adevăr un loc loc locuibil în trecut?

Ei bine, Perseverance are un alt instrument care poate ajuta la răspunsul la aceste întrebări: un radar de penetrare a solului (GPR) care poate privi sub suprafață și poate dezvălui straturile ascunse ale istoriei.

GPR funcționează prin trimiterea de unde radio și măsurarea modului în care acestea ricoșează din diferite materiale. Analizând reflexiile, oamenii de știință pot crea o hartă a structurii și compoziției subsolului.

Recent, Perseverance și-a folosit GPR-ul pentru a scana o regiune a craterului Jezero numită „Citadelle”, unde a colectat o parte din eșantioanele sale. Rezultatele au fost uluitoare: GPR-ul a detectat mai multe straturi de sedimente care indicau că Citadelle a făcut parte cândva din albia unui lac antic.

Aceasta este o descoperire majoră, deoarece confirmă faptul că craterul Jezero a fost într-adevăr umplut cu apă în trecut și că probele colectate de Perseverance ar putea conține dovezi fosile ale vieții antice. Cu toate acestea, mai este încă un drum lung de parcurs până când vom putea verifica această ipoteză.

Mostrele colectate de Perseverance nu sunt suficiente pentru a dovedi în mod concludent existența vieții pe Marte. Ele trebuie să fie analizate mai în detaliu de instrumente sofisticate de pe Pământ.

De aceea, NASA și ESA plănuiesc o misiune îndrăzneață și ambițioasă pentru a aduce probele înapoi acasă. Această misiune va implica mai multe etape și nave spațiale și va dura mai mulți ani pentru a fi finalizată.

Primul pas constă în trimiterea în craterul Jezero a vehiculului ESA Sample Retrieval Lander (SRL), care va transporta un mic rover numit Fetch. Fetch se va deplasa în jurul craterului și va colecta tuburile de probă lăsate de Perseverance. Apoi le va returna la SRL, care le va lansa pe orbită.

Al doilea pas este trimiterea unei alte nave spațiale, numită Earth-return orbiter (ERO), care se va întâlni cu containerul de mostre pe orbită și îl va captura. ERO se va întoarce apoi pe Pământ și va elibera containerul în atmosferă, unde va ateriza în siguranță cu ajutorul unei parașute.

Ultimul pas este recuperarea containerului și transportul acestuia într-un laborator securizat, unde oamenii de știință îl vor deschide cu grijă și vor examina probele din interior. Acesta va fi un moment istoric, deoarece va fi pentru prima dată când vom aduce înapoi materiale de pe o altă planetă.

Analiza eșantioanelor ar putea dura ani sau chiar decenii, dar ar putea revoluționa înțelegerea noastră despre Marte și istoria sa. Ar putea dezvălui dacă Marte a avut vreodată viață și, dacă da, ce fel de forme de viață erau. De asemenea, ar putea arunca lumină asupra modului în care viața a luat naștere și a evoluat în sistemul nostru solar și dacă suntem singuri în univers.

Căutarea vieții pe Marte nu s-a încheiat încă. Este abia la început.

Cercetătorii și-au publicat descoperirile la 26 ianuarie în revista Science Advances.

Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / TelegramGoogle News. Și nu uitați, vă așteptăm și pagina noastră de Facebook !

Trimite articolul și prietenilor tăi !