Instanțele federale, care până acum au restricționat deciziile lui Donald Trump care au încălcat legile sau Constituția Statelor Unite, nu vor mai putea juca acest rol.
De fapt, Curtea Supremă a Statelor Unite a luat o decizie care, din punct de vedere tehnic, privea ius soli, dar, în esență, elimină o altă limită a puterilor președintelui.
Instanțele federale nu vor mai putea să limiteze puterea lui Donald Trump în Statele Unite.
Sau, mai degrabă, vor putea face acest lucru doar de la caz la caz, și nu prin blocarea legislației la nivel național , așa cum au făcut-o de mai multe ori în ultimii ani.
Acesta este efectul hotărârii Curții Supreme care a sosit ieri, susținută de cei șase judecători conservatori (trei dintre aceștia fiind numiți chiar de Trump) și respinsă de cei trei progresiști.
Problema dezbătută, formal, era decretul prin care președintele a anulat ius soli pentru imigranții ilegali , dreptul celor născuți pe teritoriul SUA de a fi automat cetățeni obișnuiți. Decizia pe fond va sosi însă în lunile următoare.
Deocamdată, Curtea a clarificat o problemă mai generală. Anume, a limitat puterile instanțelor statelor individuale.
Ce conține decizia Curții Supreme și ce efecte va avea aceasta?
Diferența este că instanțele federale nu vor mai putea, ca în trecut, să se opună unui act al președintelui printr-o hotărâre valabilă în întreaga țară.
Acest mecanism a permis, în ultimele luni (și ani), suspendarea unora dintre măsurile Casei Albe care contraveneau legilor sau Constituției SUA cu intervenția unui singur judecător.
Însă Curtea Supremă, într-o hotărâre redactată de judecătoarea Amy Coney Barrett, numită de Trump, afirmă că „interdicțiile universale”, adică deciziile judecătorești care se aplică în Statele Unite, „ depășesc, probabil, autoritatea pe care Congresul a acordat-o instanțelor federale ”.
Acest lucru se datorează faptului că „unii susțin că interdicțiile universale oferă sistemului judiciar un instrument puternic pentru a controla puterea executivă. Însă instanțele federale nu exercită o supraveghere generală asupra puterii executive”.
Acestea trebuie să se limiteze la „decizia asupra unor cazuri și litigii specifice”. Pe scurt, este scris alb pe negru: judecătorii nu au puterea de a controla autoritatea guvernului, ci doar de a decide asupra unor cazuri individuale.
Consecința este că, de exemplu, o instanță federală din Florida ar putea decide că o anumită acțiune a președintelui a fost ilegitimă în situația specifică cu care se confruntă; dar, în același timp, această regulă ar rămâne complet legală în Arizona și în toate celelalte state în care un judecător nu a decis, cu excepția cazului în care Curtea Supremă intervine cu un proces mai lung.
Ar trebui să rămână o posibilitate: instanța ar putea totuși să blocheze măsuri la nivel național dacă nu se pronunță asupra unui singur caz, ci asupra unei acțiuni colective (o „plângere colectivă” care reunește mai multe persoane) sau a unei acțiuni în justiție intentate de mai multe state.
Esența rămâne însă că limitarea puterilor lui Trump – și a președintelui, în general – va deveni mult mai dificilă. Magistrații vor putea avea doar un rol marginal în controlul executivului.
Și nu este o coincidență faptul că magnatul însuși a declarat că intenționează să exploateze efectele hotărârii mult dincolo de problema la care se referă, adică ius soli.
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net. Și nu uitați, vă așteptăm și pagina noastră de Facebook, Telegram și TikTok
