
The Walking Dead , serialul care a captivat milioane de fani din 2010 încoace, imaginează o lume dată peste cap de o epidemie de zombi. Dar cât din acest haos s-ar putea întâmpla, de fapt în lumea reală?
Răspunsul necesită o incursiune în știință și psihologia umană : de la „umblători” imposibili la riscul real al pandemiilor sau prăbușirea ordinii sociale.
Acest articol nu se limitează la a demonta ficțiunea, ci explorează amenințări reale cu care s-ar putea confrunta omenirea, lăsând loc unei întrebări tulburătoare: ce-ar fi dacă nu morții ne-ar speria, ci cei vii?
Știința zombilor: De ce nu există?
Zombii din The Walking Dead sunt creaturi care alimentează coșmaruri, dar știința îi dezvăluie pentru ceea ce sunt: produse ale imaginației.
Serialul îi arată târându-se cu membre înțepenite și mușchi descompuși, dar puțină biologie este suficientă pentru a demonta iluzia. Creierul, fără o inimă care să pompeze sânge sau plămâni care să respire, nu poate supraviețui: acesta este un fapt incontestabil.
Nici măcar un virus ipotetic, capabil să „reactiveze” țesutul cerebral, nu ar fi suficient. Imaginați-vă un corp deshidratat, cu tendoane și oase expuse.
Nici măcar un elefant nu s-ar mișca în aceste condiții, darămite un zombi din The Walking Dead .
Sigur, natura are cazurile ei ciudate. Ciuperca Cordyceps transformă insectele în zombi controlați de la distanță, în timp ce toxoplasmoza modifică comportamentul rozătoarelor.
Dar la oameni, virusuri precum rabia nu înviază morții; cel mult, îi fac agresivi. Totuși, serialul alege să ignore aceste detalii. De ce?
Pentru că un umblător care se mișcă în ciuda descompunerii este mai înfricoșător decât un parazit care manipulează creierul. Știința face loc spectacolului.
O altă slăbiciune? Metabolismul. Chiar dacă un virus ar înlocui sângele cu un nutrient, fără ficat sau rinichi, toxinele s-ar acumula în organism în câteva ore.
Fără enzime care să transforme alimentele în energie, creierul s-ar opri ca un bec ars. Pe scurt, zombii din The Walking Dead sunt un produs al imaginației, nu al biologiei .
Dar poate că aceasta este puterea lor: ei simbolizează teroarea necunoscutului, a sfârșitului inevitabil.
Imposibilitatea biologică a creierului funcțional
Creierul unui zombi din serialul The Walking Dead pare să funcționeze chiar și fără corp. Păcat că, în realitate , fără circulația sângelui, celulele creierului mor în 5 minute.
Un virus care „reaprinde” creierul? Este nevoie de un miracol biologic: nici măcar cel mai avansat laborator de neuroștiințe nu ar fi putut realiza acest lucru. Și mișcări? Fără mușchi intacți și un sistem nervos activ, un umblător nu ar merge: s-ar târî, cel puțin.
Dar serialul nu caută credibilitate: caută efect. Și astfel, iată un cadavru în putrefacție care reușește să fugă (sau aproape), ignorând legile fizicii. Un detaliu care îi face pe biologi să zâmbească, dar care funcționează de minune pe micul ecran.
Imposibilitatea biologică a creierului funcțional
Creierul unui zombi din serialul The Walking Dead pare să funcționeze chiar și fără corp. Păcat că, în realitate , fără circulația sângelui, celulele creierului mor în 5 minute. Un virus care „reaprinde” creierul?
Este nevoie de un miracol biologic: nici măcar cel mai avansat laborator de neuroștiințe nu ar fi putut realiza acest lucru. Și mișcări? Fără mușchi intacți și un sistem nervos activ, un umblător nu ar merge: s-ar târî, cel puțin.
Dar serialul nu caută credibilitate: caută efect. Și astfel, iată un cadavru în putrefacție care reușește să fugă (sau aproape), ignorând legile fizicii. Un detaliu care îi face pe biologi să zâmbească, dar care funcționează de minune pe micul ecran.
Pandemii realiste: Riscul real al serialului The Walking Dead
Dacă morții vii sunt un mit, pandemiile sunt o amenințare tangibilă. Ziua Focului din The Walking Dead amintește prea mult de anul 2020: viruși care se răspândesc rapid, sisteme de sănătate prăbușite, dezinformare.
Agentul patogen din serial, letal și extrem de contagios, nu este departe de reality show-uri precum Ebola sau SARS-CoV-2. Potrivit OMS, un virus cu o rată a mortalității de peste 50% și transmis pe cale aeriană ar fi un dezastru. În realitate , însă, avem instrumente care nu există în serial: vaccinuri ARNm, secvențierea genomului, urmărirea prin inteligență artificială.
Totuși, punctul slab nu este virusul, ci omul. Să luăm epidemia de poxvirus viral (MPOX) din 2022: în ciuda tehnologiilor, lentoarea autorităților a permis răspândirea virusului. Și zoonozele?
60% din bolile emergente transmit de la animale la oameni: SARS-CoV-2 probabil de la lilieci, gripa aviară de la păsări. Diferența constă în pregătire: în serie, nimeni nu este pregătit. În realitate , sperăm să nu ajungem niciodată în acel punct.
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net. Și nu uitați, vă așteptăm și pagina noastră de Facebook, Telegram și TikTok