Civilizațiile extraterestre care folosesc sferele Dyson…
Căutarea inteligenței extraterestre este marea căutare a umanității. Deși nu am detectat încă semnale extraterestre, cercetătorii explorează abordări inovatoare ale acestui mister cosmic.
Proiectul Hephaistos, o inițiativă suedeză recentă, oferă o perspectivă nouă, căutând semnături astroinginerești, cum ar fi sferele Dyson.
Căutarea nesfârșită a vieții extraterestre
Timp de peste 60 de ani, oamenii de știință au cercetat cerul în căutarea unor semne de viață inteligentă.
În ciuda faptului că am găsit peste 2.000 de exoplanete, nu am detectat niciun semnal de comunicare de la civilizații extraterestre. Acest lucru ridică întrebarea clasică: Dacă există viață inteligentă, de ce nu am găsit-o?
Un posibil răspuns este că civilizațiile avansate ar putea fi extrem de rare, chiar dacă planetele sunt comune. Dacă civilizațiile avansate din punct de vedere tehnologic sunt rare, am putea fi singuri în galaxia noastră. Prin urmare, șansele noastre de a le găsi cresc dacă ne extindem căutarea dincolo de Calea Lactee.
Extinderea căutării noastre pentru a include alte galaxii ar putea crește probabilitatea de a detecta semne de viață inteligentă. Această abordare mai amplă le permite oamenilor de știință să exploreze un eșantion mult mai mare de habitate potențiale pentru civilizații avansate.
Proiectul Hephaistos
Numit după zeul grec al fierarilor, Proiectul Hephaistos caută mai degrabă semnături ale tehnologiei extraterestre decât semnale directe. Finanțat de fundația Magnus Bergvall și de Nordenskjöldska Swedenborgsfonden, acest proiect este prima inițiativă suedeză în căutarea de inteligență extraterestră.
În loc să se concentreze asupra semnalelor de comunicare, proiectul Hephaistos urmărește să detecteze semne ale tehnologiei extraterestre. Această abordare presupune căutarea de proiecte inginerești la scară largă, mecanisme de propulsie interstelară și poluare industrială în atmosferele exoplanetelor.
Prin identificarea acestor semnături tehnologice, oamenii de știință speră să găsească dovezi ale unor civilizații avansate fără a se baza pe semnale de comunicare directă.
Civilizații care folosesc sferele Dyson
Prima lucrare din cadrul Proiectului Hephaistos investighează peste 1.000 de galaxii asemănătoare Căii Lactee. Scopul? Să găsească civilizații de tip Kardashev III care au valorificat energia galaxiei lor folosind tehnologii precum sferele Dyson.
Sferele Dyson, propuse de fizicianul Freeman Dyson, sunt megastructuri teoretice care ar putea capta energia unei stele. Aceste structuri ar cuprinde o stea, capturând o parte semnificativă din producția acesteia și ar indica o civilizație foarte avansată.
Prin examinarea datelor din aceste galaxii, cercetătorii urmăresc să identifice modele energetice neobișnuite sau alți indicatori ai unor astfel de construcții masive.
Cercetarea nu a relevat niciun candidat puternic pentru civilizații de tip Kardashev III. Cu toate acestea, a stabilit o limită superioară de 0,3% pentru fracțiunea de galaxii cu discuri locale care ar putea găzdui astfel de civilizații. Acest lucru înseamnă că mai puțin de una din 300 de galaxii similare Căii Lactee ar putea conține civilizații avansate care utilizează tehnologia sferei Dyson.
Deși nu au fost găsite dovezi definitive, acest rezultat deschide totuși noi căi de cercetare în cadrul astronomiei generale. Metodologia și concluziile studiului oferă un cadru pentru viitoarele investigații și ajută la rafinarea criteriilor de căutare pentru detectarea semnelor de civilizații extraterestre avansate.
În plus, proiectul a scos la iveală mai multe galaxii extrem de neobișnuite care merită studiate în continuare, ceea ce ar putea duce la noi descoperiri în astrofizică și în natura galaxiilor.
Găsirea unor sfere Dyson aproape complete
Cea de-a doua lucrare din cadrul Proiectului Hephaistos se concentrează pe detectarea sferelor Dyson aproape complete, folosind date provenite din misiunea spațială Gaia și din studiul RAVE.
Sferele Dyson aflate în acest stadiu de finalizare ar întuneca semnificativ lumina optică a stelelor pe care le înconjoară, creând discrepanțe notabile în măsurătorile de distanță.
Gaia oferă măsurători precise ale paralaxei, care determină distanța unei stele prin observarea mișcării aparente a acesteia față de stelele îndepărtate din fundal. RAVE, pe de altă parte, utilizează distanțe spectrofotometrice, care estimează distanța pe baza luminozității și a spectrului stelei.
Comparând aceste două măsurători ale distanțelor, cercetătorii pot identifica stelele cu potențiale sfere Dyson, deoarece o sferă Dyson aproape completă ar face ca steaua să apară mai slabă decât se așteaptă în lungimile de undă optice.
Cercetătorii au identificat o mână de stele care prezintă discrepanțele de distanță așteptate care indică existența unor sfere Dyson aproape complete. Aceste stele au prezentat diferențe semnificative între distanțele de paralaxă Gaia și distanțele spectrofotometrice RAVE, sugerând prezența unor structuri mari care le întunecă lumina.
Cu toate acestea, observațiile ulterioare au sugerat explicații naturale pentru aceste discrepanțe. O problemă comună este prezența unor companioni nevăzuți, cum ar fi stelele binare sau planetele, care pot interfera cu măsurătorile Gaia și pot crea iluzia unei discrepanțe de distanță.
De exemplu, steaua TYC-6111-1162-1 părea inițial un bun candidat pentru sfera Dyson datorită distanțelor sale discordante. Dar observațiile ulterioare au arătat modificări temporale ale vitezei sale radiale, indicând prezența unui companion nevăzut. Probabil că acest companion a determinat Gaia să interpreteze greșit măsurătorile sale de paralaxă, excluzând TYC-6111-1162-1 ca fiind un candidat pentru sfera Dyson.
Limite superioare ale sferelor Dyson parțiale
Cea de-a treia lucrare din cadrul Proiectului Hephaistos explorează posibilitatea de a găsi sfere Dyson parțiale prin analizarea cataloagelor astronomice mari.
Cercetătorii au scanat datele misiunii Gaia, care oferă măsurători precise ale pozițiilor și distanțelor stelelor, și le-au combinat cu studiile în infraroșu, cum ar fi Wide-field Infrared Survey Explorer (WISE) și Two Micron All Sky Survey (2MASS). Aceste studii în infraroșu detectează emisiile termice ale obiectelor, care sunt esențiale pentru identificarea potențialelor sfere Dyson.
O sferă Dyson parțială nu ar ascunde complet steaua, dar ar produce totuși cantități semnificative de căldură reziduală detectabile în spectrul infraroșu mediu.
Astfel, cercetătorii au căutat obiecte cu o luminozitate optică scăzută combinată cu fluxuri ridicate în infraroșu mediu, caracteristici care ar putea indica prezența unei sfere Dyson parțiale.
În ciuda numeroșilor interlopi, în principal obiecte stelare tinere (YSO) care pot prezenta caracteristici similare, studiul a reușit să stabilească cu succes limite superioare conservatoare pentru fracțiunea de stele din Calea Lactee care ar putea găzdui sfere Dyson.
Obiectele stelare tinere produc adesea un exces de emisie în infraroșu din cauza prafului și a gazului din jur, care pot imita semnăturile sferelor Dyson. Cu toate acestea, analizând cu atenție și excluzând acești interlopi, cercetătorii s-au putut concentra asupra unor candidați mai plauzibili.
Rezultatele au fost semnificative: mai puțin de 1 din 50.000 de stele pe o rază de 100 de parsecuri de Pământ ar putea găzdui sfere Dyson care sunt complete în proporție de 90% și care funcționează la o temperatură efectivă de 300 K. Această limită oferă un punct de referință pentru prevalența civilizațiilor avansate în galaxia noastră și ajută la rafinarea viitoarelor căutări de tehnologii extraterestre.
Perspectivele viitoare ale cercetării sferelor Dyson
Descoperirile proiectului Hephaistos sunt promițătoare. Două studii recente au analizat datele provenite de la sateliții de observare a stelelor, dezvoltând metode de eliminare a rezultatelor fals pozitive în căutarea sferelor Dyson.
Echipa doctorandului Matías Suazo, de la Universitatea Uppsala, a dezvoltat o conductă pentru a identifica potențiale sfere Dyson. Pornind de la cinci milioane de obiecte, au redus numărul acestora la șapte candidați convingători. Această structură ar emite căldură reziduală sub formă de radiații în infraroșu mediu care, pe lângă nivelul de finalizare a structurii, ar depinde de temperatura sa efectivă.
În mod similar, Școala Internațională pentru Studii Avansate din Italia a găsit 53 de stele candidate cu măsurători în exces în infraroșu mediu. În timp ce explicațiile naturale, cum ar fi discurile de resturi, rămân plauzibile, posibilitatea unor sfere Dyson nu poate fi încă exclusă.
Următorii pași
Pentru a confirma aceste descoperiri, oamenii de știință trebuie să examineze mai îndeaproape candidații, eventual cu ajutorul telescopului spațial James Webb. Acest instrument puternic ar putea furniza datele detaliate necesare pentru a face distincția între cauzele naturale și cele artificiale.
„Ar putea fi ceva care se întâmplă foarte rar, cum ar fi cazul în care două planete se ciocnesc și produc o cantitate enormă de material”, a subliniat David Hogg, coautor al unuia dintre studii. Indiferent de rezultate, căutarea sferelor Dyson și a tehno-semnăturilor continuă să inspire curiozitatea și să stimuleze descoperirile științifice.
În lipsa unui acord scris, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil linkul articolului.
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / Telegram / Google News. Și nu uitați, vă așteptăm și pagina noastră de Facebook !