Atmosfera exoplanetei WASP-76b conține 11 elemente necesare pentru formarea rocilor, precum magneziu, calciu și nichel.
Elementele sunt prezente în atmosferă deoarece sunt vaporizate din cauza temperaturilor extrem de ridicate ale planetei.
Fenomenul i-ar putea ajuta pe cercetători să înțeleagă mai bine formarea lumilor gazoase. Exoplaneta WASP-76b are aproximativ dimensiunea lui Jupiter și se află la 634 de ani lumină de Pământ.
Ea orbitează în jurul stelei sale de 12 ori mai aproape decât se rotește Mercur în jurul Soarelui, ceea ce face ca atmosfera sa să atingă temperaturi de 2.000°C. Pe de o parte, se află în permanență cu fața spre steaua sa, în timp ce pe de altă parte este mereu în întuneric, cu precipitații de fier lichid.
Temperaturile extreme au făcut ca planeta să se „umfle”, mărindu-și volumul de aproximativ șase ori mai mare decât cel al lui Jupiter. De asemenea, căldura este atât de mare încât conține elemente care de obicei alcătuiesc roci și minerale și care în mod normal ar fi ascunse de telescoape.
Folosind Gemini North, o echipă de astronomi a observat planeta în timp ce trecea prin fața stelei sale în mai multe rânduri. În timpul diferitelor treceri, experții au identificat crom, fier, sodiu, potasiu și alte elemente.
Pe Pământ, aceste elemente ar forma roci, dar exoplaneta este atât de fierbinte încât aceste elemente s-au vaporizat, ajungând în stare gazoasă și devenind vizibile la telescop, când de obicei rămân „invizibile”.
Multe dintre elementele descoperite se găsesc în cantități similare cu cele găsite în Soare și în steaua în jurul căreia orbitează exoplaneta.
Autorii studiului suspectează că acest lucru este mai mult decât o simplă coincidență și poate că reprezintă o nouă dovadă că giganții gazoși se formează din gazul și praful din discurile protoplanetare. Dacă este așa, ei se formează mai degrabă ca la nașterea unei stele decât ca planetele stâncoase.
Un alt rezultat remarcabil al studiului este detectarea oxidului de vanadiu, o moleculă care poate avea un mare impact asupra structurii atmosferei planetelor gigantice.
„Această moleculă joacă un rol similar cu cel al ozonului, care este extrem de eficient în încălzirea atmosferei superioare a Pământului”, a explicat Stefan Pelletier, autorul principal al studiului. Lucrarea care descrie rezultatele a fost publicată în revista Nature.
În lipsa unui acord scris, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil linkul articolului.
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / Telegram / Google News