Căderea marilor civilizații. Pe baza unor studii arheologice anterioare, cercetătorii știu că Vechiul Regat al Egiptului și Imperiul Akkadian, ambele civilizații din Epoca Bronzului, au cunoscut un declin brusc al populației în urmă cu câteva mii de ani.
Cauza declinului a fost un subiect de dezbatere. La sfârșitul mileniului al III-lea î.Hr., Mediterana de Est și Orientul Apropiat au fost martorii unor schimbări societale în multe regiuni, explicate de obicei prin factori sociali și climatici.
Cu toate acestea, o arheogeneză recentă dezvăluie că bolile ar fi putut sta în spatele declinului marilor civilizații
Oamenii de știință de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă, Institutul Max Planck pentru Știința Istoriei Umane, Școala Britanică din Atena și Universitatea Temple au descoperit dovezi ale prezenței unor agenți patogeni în dinții unor indivizi din Epoca Bronzului, care ar putea explica de ce două civilizații antice au eșuat.
„Bacteria de ciumă Yersinia pestis, care a fost implicată în unele dintre cele mai distructive pandemii istorice, a circulat în Eurasia cel puțin de la începutul mileniului al III-lea î.Hr. 9, 10, 11, 12, 13, dar conservarea dificilă a ADN-ului antic în climatele mai calde a restricționat identificarea Y. pestis din această perioadă la regiunile climatice temperate.
Ca atare, în prezent lipsesc dovezile din regiuni importante din punct de vedere cultural, cum ar fi Mediterana de Est”, scriu cercetătorii în studiul lor.
ADN-ul antic a fost prelevat de la indivizi descoperiți în peștera Hagios Charalambos, situată pe platoul Lasithi din Creta, Grecia.
Acest sit are o mare valoare arheologică, deoarece a fost folosit de strămoșii noștri ca loc de înmormântare secundar din Neoliticul târziu (aproximativ mileniul al IV-lea înainte de era comună [î.Hr.]) până în perioada Minoan II mijlociu (secolul al XVIII-lea î.Hr.).
Examinând dinții de la rămășițele unor oameni datați cu aproximativ 2290 și 1909 î.Hr. în urmă, oamenii de știință au găsit dovezi ale unei bacterii responsabile de două dintre cele mai importante boli din istorie – febra tifoidă și ciuma.
Yersinia pestisis, bacteria din spatele ciumei și Salmonella enterica, este bacteria responsabilă de febra tifoidă.
„Apariția acestor doi agenți patogeni virulenți la sfârșitul perioadei minoice timpurii din Creta”, au scris ei în lucrarea lor, „subliniază necesitatea reintroducerii bolilor infecțioase ca un factor suplimentar care ar putea contribui la transformarea societăților complexe timpurii din Egeea și nu numai”.
Următorul pas este efectuarea unor studii genetice suplimentare pentru a determina cât de răspândite ar fi putut fi astfel de infecții.
Sursa: Current Biology
În lipsa unui acord scris, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil linkul articolului.
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / Telegram / Google News