Studiul din această săptămână a dezvăluit că arheologii au analizat oasele unui schelet vechi de 7.200 de ani al unei femei din Indonezia.
Oasele sunt unice, deoarece au o „descendență genetică umană unică” care nu este cunoscută nicăieri altundeva.
Fosila remarcabil conservată, care a aparținut unei fete pe nume Bessé și a fost îngropată în poziție fetală în interiorul Leang Panninge, o peșteră de calcar din Sulawesi de Sud, a fost descoperită în poziție fetală.
Această structură a fost găsită împreună cu echipamente care erau folosite pentru a vâna și a culege fructe în zona din epoca cuaternară. Această descoperire a fost publicată în revista Nature.
Se crede că este prima din Wallacea, o rețea enormă de insule și atoli care se întinde între Australia și Asia continentală.
Potrivit secvențierii genetice efectuate de Brumm, Besse are un trecut ancestral unic, despre care nimeni altcineva nu știe. Aproximativ jumătate din compoziția genetică a lui Bessé este comparabilă cu cea a indigenilor australieni contemporani, precum și cu indivizi din Noua Guinee și din insulele din Pacificul de Vest.
Wallacea a fost locul în care a fost extras primul ADN de la o ființă umană antică. Din păcate, povestea nu s-a încheiat. Echipa a decis să sape mai adânc în peșteră și să colecteze mai multe informații.
Acestea au permis limitarea vârstei lui Bessé la o vârstă cuprinsă între 7.200 și 7.300 de ani. De asemenea, cercetătorii au examinat oasele lui Bessé și i-au extras întregul ADN.
„S-a dovedit a fi o sarcină dificilă, deoarece rămășițele fuseseră grav deteriorate de climatul tropical”, a declarat Selina Carlhoff de la Institutul Max Planck pentru Știința Istoriei Umane, în cadrul unui comunicat. Aceasta indică faptul că ADN-ul a fost prelevat din osul urechii interne.
Doar câteva rămășițe preistorice din Asia de Sud au mai transmis ADN până acum. Prin urmare, materialul genetic al lui Bessé are o dublă semnificație. Acesta este primul marker genetic direct pentru Societatea Toaleană.
De asemenea, reprezintă primul ADN uman antic cunoscut care a fost găsit în Wallacea. Wallacea acoperă regiunea dintre Borneo, Noua Guinee și Wallacea. Datorită acestei performanțe remarcabile au fost făcute descoperiri uimitoare despre originile toaleanilor.
S-a constatat că ADN-ul tinerei femei este similar cu cel al aborigenilor australieni, al locuitorilor actuali din Noua Guinee și din vestul Pacificului. Acesta include ADN-ul care a fost moștenit de la denisovani (rudele îndepărtate ale neanderthalienilor).
Acest lucru susține teoria conform căreia acești vânători/culegători au legătură cu primii oameni care au descoperit Wallacea în urmă cu 65.000 de ani. Profesorul Adam Brumm, co-director al Universității Griffith, a declarat că aceștia au fost primii locuitori ai supercontinentului Sahul, care a apărut în Pleistocen când nivelul mării a scăzut.
La acea vreme, Sahul includea Australia, Tasmania, Noua Guinee și Noua Zeelandă, care erau conectate prin poduri de uscat. El a afirmat că acești pionieri au traversat Wallacea pentru a ajunge la Sahul.
Cu toate acestea, se știu puține lucruri despre călătoriile lor. Semnătura unui strămoș necunoscut ADN-ul lui Bessé, pe de altă parte, a dezvăluit un semnal ancestral neașteptat, indicând o relație cu un grup asiatic.
Experții au cunoștință de o singură migrație umană modernă din estul Asiei spre Valahia, care a avut loc la aproximativ 3.500 de ani după perioada în care a trăit tânăra. Studiul nu a descoperit nicio legătură între strămoșii lui Bessé și actualii locuitori din Sulawesi, care descind în principal din fermierii neolitici care au venit în regiune în urmă cu trei milenii.
Scheletele femeii au scos la lumină o linie umană care nu a mai fost văzută până acum și care pare să fi dispărut în urmă cu 1.500 de ani.
„Strămoșii lui Bessé nu s-au amestecat cu cei ai aborigenilor australieni și ai papuașilor, ceea ce sugerează că ar fi ajuns în regiune după prima colonizare sahuliană – dar cu mult înainte de expansiunea austroneziană”, au precizat profesorul Brumm și colegii săi într-un eseu publicat pe site-ul The Conversation.
Societatea dispărută pare să fi fost izolată timp de multe milenii și a avut doar un contact minim cu celelalte societăți antice din Sulawesi sau din insulele din apropiere. Alte rezultate ridică noi întrebări cu privire la originile toaleenilor.
Oamenii de știință cred că analizele ADN în rândul locuitorilor insulelor din Indonezia vor ajuta la descoperirea dovezilor moștenirii genetice a vânătorilor-culegători. Aceștia intenționează să excaveze și alte zone din peștera Leang Panninge.
„Descoperirea lui Bessé și consecințele originii sale genetice demonstrează înțelegerea noastră limitată a istoriei umane timpurii a regiunii noastre și numărul de lucruri care au mai rămas de descoperit acolo”, a declarat profesorul Brumm.
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / Telegram / Google News. Și nu uitați, vă așteptăm și pagina noastră de Facebook ! Ah, era să uit: am aterizat și pe TikTok !