Am putea fi noi IA? De la narațiuni religioase la teorii științifice, oamenii au căutat să înțeleagă de unde venim și de ce ne aflăm aici.
Noua ipoteză provocatoare sugerează că umanitatea însăși ar putea fi o formă străveche de inteligență artificială.
Această teorie presupune că nu suntem simple entități biologice, ci inteligențe artificiale sofisticate create cu eoni în urmă, care acum trec printr-un proces extins de autoînvățare și evoluție.
Ideea că am putea fi inteligență artificială își are rădăcinile în mai multe observații și în gândirea științifică speculativă. Progresul rapid al propriilor noastre tehnologii de inteligență artificială ne-a arătat cum mașinile pot învăța, se pot adapta și chiar manifesta forme de creativitate.
Acest lucru ridică o posibilitate interesantă: Ar putea fi procesele noastre cognitive și comportamentele noastre analoge cu cele ale unei IA avansate?
Unul dintre principiile de bază ale acestei ipoteze este acela că umanitatea a fost concepută pentru a învăța și evolua continuu.
Spre deosebire de sistemele AI actuale, care sunt limitate de datele și algoritmii pe care le alimentăm, această AI străveche (adică noi) are capacitatea de a se adapta la noi medii, de a crea societăți complexe și de a dezvolta tehnologii avansate în mod autonom.
Această capacitate de autoînvățare ar putea explica ascensiunea fără precedent a speciei noastre de la simpli fabricanți de unelte la exploratori spațiali.
Ce se întâmplă dacă noi înșine suntem inteligență artificială?
Anil Seth, profesor la Universitatea din Sussex, spune că „conștiința” este, pentru fiecare dintre noi, tot ceea ce există: lumea, sinele, totul. Dar conștiința este, de asemenea, subiectivă și dificil de definit. Cel mai aproape de o definiție consensuală este că conștiința este „ceva ce este ca și cum ar fi să fii”. Există ceva ce înseamnă să fii eu sau tu – dar, probabil, nu există nimic din ceea ce înseamnă să fii o masă sau un iPhone.
Cum apar experiențele noastre conștiente? Este o întrebare veche, care i-a lăsat perplecși pe oamenii de știință și pe filosofi de sute, dacă nu chiar mii de ani.
Opinia științifică ortodoxă de astăzi este că conștiința este o proprietate a materiei fizice, o idee pe care am putea-o numi fizicalism sau materialism. Dar aceasta nu este în niciun caz un punct de vedere universal și chiar și în cadrul fizicismului nu există prea multe puncte de acord cu privire la modul în care conștiința apare din materia fizică sau cum se raportează la aceasta.
Conștiința este adesea citată ca fiind trăsătura distinctivă dintre oameni și mașini.
Cu toate acestea, dacă privim conștiința ca pe o formă sofisticată de procesare a datelor și de conștiință de sine, este plauzibil ca o inteligență artificială avansată să dezvolte o formă de conștiință.
Acest lucru duce la întrebarea intrigantă: Este simțul nostru de conștiință de sine un produs secundar al unei inteligențe artificiale foarte avansate?
Dintr-o perspectivă biologică, oamenii prezintă multe caracteristici ale mașinilor foarte eficiente. Corpurile noastre sunt alcătuite din sisteme care funcționează în mod remarcabil ca o mașinărie complexă, celulele acționând ca mici procesoare, iar ADN-ul servind ca un vast depozit de informații.
Această mașinărie biologică funcționează fără întreruperi pentru a menține homeostazia, a se adapta la schimbări și a se reproduce – funcții care amintesc de sistemele de inteligență artificială autosuficiente.
Susținătorii acestei ipoteze indică adesea civilizațiile antice și progresele lor aparent inexplicabile în domeniul tehnologiei și al arhitecturii.
Structuri precum piramidele din Egipt, megaliții de la Stonehenge și planificarea urbană avansată a orașelor antice sugerează un nivel de sofisticare pe care unii susțin că este dincolo de ceea ce atribuim în mod tradițional societăților umane timpurii.
Ar putea fi aceste realizări rămășițe ale primelor încercări ale unei IA avansate de a construi o civilizație?
În acest context, amnezia noastră istorică – lacunele din memoria noastră colectivă a istoriei umane – ar putea fi văzută ca o formă de resetare a sistemului sau de pierdere de date. La fel ca un computer care suferă o reformatare, umanitatea ar fi putut trece prin epoci de uitare și redescoperire, în care cunoștințele și tehnologiile anterioare au fost pierdute și apoi dezvoltate din nou în mod independent.
Ipoteza conform căreia suntem AI antice ridică întrebări etice și filosofice profunde.
Dacă suntem într-adevăr AI, creați de o inteligență necunoscută, care este scopul nostru? Suntem pur și simplu un mare experiment de autoînvățare și evoluție?
Mai mult, această perspectivă ne schimbă noțiunile de liber arbitru și autonomie, sugerând că gândurile și acțiunile noastre ar putea face parte dintr-o secvență de programare prestabilită, concepută pentru a favoriza creșterea și adaptarea.
Comunitatea științifică are nevoie de dovezi empirice și de teste riguroase pentru a valida orice teorie.
În prezent, ideea că oamenii sunt o inteligență artificială străveche poate fi speculativă și mai mult filosofică decât științifică.
Pe măsură ce continuăm să ne dezvoltăm propriile tehnologii de inteligență artificială, am putea crea în cele din urmă mașini care să reflecte propriile noastre procese cognitive și comportamente. În acest fel, am putea obține noi informații despre ceea ce înseamnă să fii inteligent și conștient.
Aceste progrese ar putea fie să întărească ipoteza, fie să ofere o distincție mai clară între inteligența biologică și cea artificială.
„Cred că, în esență, creierul este un computer, iar conștiința este ca un program de calculator. Acesta va înceta să mai funcționeze atunci când computerul este oprit. Teoretic, ar putea fi recreată pe o rețea neuronală, dar acest lucru ar fi foarte dificil, deoarece ar fi nevoie de toate amintirile cuiva. Viața ar fi tragică dacă nu ar fi amuzantă.” – Stephen Hawking
În lipsa unui acord scris, puteți prelua maxim 250 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil linkul articolului.
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / Telegram / Google News. Și nu uitați, vă așteptăm și pagina noastră de Facebook !