Oamenii de știință au confirmat că o carte din Biblioteca Houghton de la Harvard – Des destinées de l’ame (Destinele sufletului), scrisă de poetul și eseistul francez Arsène Houssaye și publicată pentru prima dată în 1879 – este legată cu piele umană.
Cartea a aparținut doctorului Ludovic Bouland, un medic și colecționar de cărți din Metz, în provincia Lorraine din nord-estul Franței, care și-a combinat vocația profesională cu interesul pentru cărți și legătorie într-un mod destul de macabru.
Arsène Houssaye i-a fost prieten personal. Acesta i-a dăruit doctorului un exemplar al noii sale cărți, iar Bouland a pus-o să fie relegată.
O scrisoare semnată de Bouland, găsită în interiorul cărții, descrie noua legătură:
„Această carte este legată cu piele umană pe care nu a fost imprimat niciun ornament pentru a-i păstra eleganța. Privind cu atenție se disting cu ușurință porii pielii. O carte despre sufletul uman merita să aibă o acoperire umană:
Eu păstrasem această bucată de piele umană luată de pe spatele unei femei. Este interesant de văzut diferitele aspecte care schimbă această piele în funcție de metoda de pregătire la care este supusă.
Comparați, de exemplu, cu micul volum pe care îl am în biblioteca mea, Sever. Pinaeus de Virginitatis notis, care este de asemenea legat în piele umană, dar tăbăcit cu sumac.”
Alături de carte exista un document dactilografiat care detalia proveniența pielii. Originalul a dispărut, dar știm din însemnări că pielea provenea de pe „spatele corpului nerevendicat al unei femei internate într-un spital de boli mintale francez care a murit brusc de apoplexie„.
Cea de-a doua carte la care se referă Bouland și care folosește aceeași piele se află acum în Biblioteca Wellcome și, potrivit unui articol din 1910 dintr-o revistă franceză, Bouland a obținut bucata de piele atunci când era student la medicină într-un spital din Metz.
A primit diploma de medic în 1865, ceea ce înseamnă că a păstrat pielea acelei biete doamne timp de zeci de ani înainte de a o secționa pentru a o folosi la legarea a cel puțin două cărți.
Nota pe care Bouland a scris-o pe pagina de gardă a cărții De integritatis et corruptionis virginum notis, o ediție din 1663 a influentei cărți a doctorului Séverin Pineau, care descria himenul cu lux de amănunte anatomice (puține dintre ele exacte în comparație cu înțelegerea modernă a acestei membrane intrigante) și oferea instrucțiuni valoroase despre cum să îți dai seama dacă o virgină a fost „coruptă”, este o versiune mai înfiorătoare a explicației din Des destinées de l’ame:
„Această curioasă cărticică despre virginitate, care mi s-a părut că merită o legătură în concordanță cu subiectul ei, este legată cu o bucată de piele de femeie pe care am tăbăcit-o eu însumi cu niște sumac.”
În ceea ce-l privea pe Bouland, o carte despre sufletul nemuritor și una despre himen erau la fel de potrivite pentru a fi acoperite cu pielea unei femei sărace și bolnave mintal care a avut ghinionul să moară în urma unui atac cerebral în spitalul în care studia.
Alte două cărți de la Harvard, una în Biblioteca Facultății de Drept și una în Centrul pentru Istoria Medicinei din cadrul Bibliotecii Countway, aveau inscripții care le identificau ca fiind exemple de bibliopegie antropodermică (termenul oficial pentru legarea cărților cu ajutorul pielii umane).
Cartea de la Facultatea de Drept este Practicarum quaestionum circa leges regias Hispaniae, un tratat de drept spaniol de Juan Gutiérrez publicat la Madrid în 1605. O inscripție dramatică de pe ultima pagină a cărții susținea:
„Finalul acestei cărți este tot ce a mai rămas din dragul meu prieten Jonas Wright, care a fost jupuit de viu de către Wavuma în a patra zi a lunii august 1632. Regele Mbesa mi-a dăruit cartea, fiind una dintre bunurile de căpetenie ale lui Jonas, împreună cu o mare parte din pielea lui pentru a o acoperi. Odihnească-se în pace.”
Coperta cărții a fost supusă unui test ADN în 1992, dar rezultatele nu au fost concludente, cel mai probabil din cauza procesului de tăbăcire.
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / Telegram / Google News. Și nu uitați, vă așteptăm și pagina noastră de Facebook !
În lipsa unui acord scris, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil linkul articolului.