Cercetătorii descoperă un lanț muntos uriaș în Oceanul Antarctic

lant muntos in oceanul artic

Un lanț muntos străvechi a fost descoperit deasupra unui punct fierbinte situat în mijlocul celui mai puternic curent oceanic de pe Pământ.

Descoperirea a fost făcută de cercetători în cadrul unei călătorii în Oceanul Antarctic de către agenția guvernamentală australiană Commonwealth Scientific and Industrial Research Organisation (ISIRO).

Descoperirile au fost detaliate într-un studiu care nu a fost încă revizuit de colegi. Cercetătorii de la bordul navei de cercetare Investigator lucrau inițial la studierea curentului circumpolar antarctic, cel mai puternic curent din oceanele lumii, pentru a înțelege mai bine modul în care acesta contribuie la creșterea nivelului mării.

În special, aceștia analizau modul în care curentul disipa căldura spre continent. În acest sens, ei au scanat o zonă de ocean care nu fusese cartografiată anterior.

Lanțul muntos subacvatic are opt vulcani adormiți de mult timp, cu o înălțime de până la 1,5 kilometri.

Acesta a fost detectat în cadrul primei scanări subacvatice detaliate a aproximativ 20.000 de kilometri pătrați la sud de Tasmania. Acest „lanț spectaculos de munți submarini vechi” includea opt vulcani submarini adormiți, a declarat geofizicianul SIRO Chris Yule într-un comunicat de presă în care a detaliat descoperirile. Unul dintre ei avea chiar și ventilație dublă.

„Patru dintre ele sunt descoperiri noi, iar noi am oferit detalii despre două munți submarini și o creastă de falie parțial cartografiată într-o călătorie anterioară. Acum știm că această creastă, chiar la vest de zona de studiu, coboară într-o vale deasupra unei stânci„, a spus Yule.

Această zonă se află în apropiere de creasta Macquarie Ridge, activă din punct de vedere tectonic. Munții s-au format probabil acum 20 de milioane de ani din punctul fierbinte care se află sub mantaua Pământului.

Descoperiri precum aceasta sunt vitale pentru înțelegerea dinamicii oceanice, potrivit co-liderului științific al călătoriei, Helen Phillips, care lucrează la Australian Antarctic Program Partnership de la Universitatea din Tasmania.

„Curentul Circumpolar Antarctic „simte” fundul mării și munții din calea sa, iar acolo unde întâlnește bariere, cum ar fi crestele sau munții submarini, se creează „oscilații” în fluxul de apă care formează vârtejuri. De asemenea, văile și recifurile pot accelera curenții profunzi din fundul oceanului”, a declarat Phillips într-un comunicat de presă.

„Vârtejurile sunt ca niște sisteme meteorologice oceanice, jucând un rol important în transportul căldurii și al carbonului de la suprafața oceanului către straturile mai adânci, un tampon critic împotriva încălzirii globale. Cunoașterea adâncimii și a formei fundului mării este esențială pentru a cuantifica influența munților, dealurilor și văilor submarine asupra curentului circumpolar antarctic și a pierderilor de căldură în Antarctica”.

În această călătorie a fost folosit un nou satelit dezvoltat de NASA și de agenția spațială franceză, Centrul Național pentru Studii Spațiale. Acesta le-a permis cercetătorilor să scaneze imagini de înaltă rezoluție ale fundului mării.

Curentul Circumpolar Antarctic circulă în sensul acelor de ceasornic, de la vest la est, în jurul continentului. Nu numai că este cel mai puternic curent din lume, dar este și singurul care leagă toate oceanele lumii.

Prin urmare, este un curent deosebit de important pentru oamenii de știință, care trebuie studiat pentru a înțelege ce se întâmplă cu oceanele lumii din cauza schimbărilor climatice.

„Oceanul a absorbit mai mult de 90% din căldura provocată de încălzirea globală și aproximativ 25% din emisiile umane de CO2, oferind un serviciu uriaș ca tampon climatic”, a declarat Benoit Legresy, cercetător șef la bordul călătoriei, în comunicatul de presă.

„Știind cum să facem față schimbărilor climatice provocate de om, este urgent să urmărim traseele căldurii și ale cartoanelor în sistemul climatic global. Am lucrat într-un pasaj în care căldura este canalizată către Antarctica, contribuind la topirea gheții, iar la nivelul mării trebuie să înțelegem cum funcționează această poartă, câtă căldură trece prin ea și cum s-ar putea schimba acest lucru în viitor.

Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / TelegramGoogle News. Și nu uitați, vă așteptăm și pagina noastră de Facebook !

Trimite articolul și prietenilor tăi !