Oamenii de știință din China au început să sape un puț de 10.000 de metri în Pământ, cea mai adâncă forare încercată vreodată în această țară.
Săpând prin 10 straturi de rocă, echipa speră să ajungă la rocile din perioada cretacică, stratul cunoscut sub numele de Sistemul Cretacic, care datează de acum 145 de milioane de ani.
Proiectul, care a fost inaugurat marți, ar putea fi folosit pentru a identifica resursele minerale și pentru a ajuta la evaluarea pericolelor de mediu, cum ar fi cutremurele și erupțiile vulcanice. Gaura, deși extraordinar de adâncă, nu va fi cea mai adâncă gaură făcută de om pe Pământ.
Acest titlu îi revine sondei Kola Superdeep Borehole din Peninsula Kola, în nord-vestul Rusiei. În cadrul acestui proiect, care este în curs de desfășurare de la 24 mai 1970, imediat după prăbușirea Uniunii Sovietice, cea mai adâncă ramură a găurii a ajuns la 11.034 de metri sub nivelul mării.
Echipa a descoperit că rocile de la adâncimea Pământului erau mult mai umede decât se așteptau. Înainte de puț, oamenii de știință credeau că apa nu ar fi putut pătrunde în rocă la o asemenea adâncime.
De asemenea, ei se așteptau să găsească un strat de bazalt sub granitul continentului, deoarece acesta a fost găsit în crusta oceanică. În schimb, au descoperit că sub granitul de origine ignea se afla granit metamorfic.
Deoarece crusta continentală era granitice pe toată suprafața, aceasta era o dovadă a tectonicii plăcilor, o teorie care începuse să fie acceptată abia de curând când au început să sape puțul.
În anii 1960, o echipă americană a ajuns la 183 de metri sub fundul mării, străbătând 13 metri de bazalt în stratul cel mai superior al crustei oceanice, înainte ca proiectul să fie anulat din cauza managementului defectuos și a problemelor financiare.
În afară de aceste probleme, sarcina este în continuare o întreprindere uriașă. „Dificultatea construirii proiectului de foraj poate fi comparată cu un camion mare care se deplasează pe două cabluri de oțel subțiri”, a declarat Sun Jinsheng, un profesor universitar de la Academia Chineză de Inginerie, pentru agenția de știri de stat chineză Xinhua despre cele mai recente eforturi chinezești.
Scoarța terestră, pe uscat, este variabilă. În medie, aceasta are o grosime de aproximativ 30 de kilometri, deși sub lanțurile muntoase poate ajunge până la 100 de kilometri.
În lipsa unui acord scris, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil linkul articolului.
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / Telegram / Google News. Și nu uitați, vă așteptăm și pagina noastră de Facebook !