Posibilitatea ca viața să fi existat pe Marte este mai concretă ca oricând, datorită noilor dovezi adunate și discutate în cartea „Dovezi convingătoare de fosile și microbialite pe Marte antic”, editată de cercetătorii italieni Vincenzo Rizzo și Giorgio Bianciardi.
Potrivit lui Rizzo, fost cercetător la Institutul de Cercetări pentru Protecția Hidrogeologică (CNR-Irpi), fosilele descoperite provin din lacuri antice sau din medii de apă puțin adâncă datând de miliarde de ani.
„Formele fosile”, subliniază Rizzo, ”amintesc de algele scheletice, cum ar fi algele verzi și altele asemenea. Adică, în comparație cu formele de viață terestre, ele ar putea fi eucariote monocelulare timpurii”.
Rizzo explică în continuare că microbialitele, deși nu sunt fosile, sunt roci formate prin activitate bacteriană și prezintă „o mulțime de structuri, împrăștiate peste tot, și care se referă la aceeași perioadă și cu siguranță chiar mai veche (Noachian)”.
Fosile pe Marte
Imaginile surprinse de roverele NASA dezvăluie structuri fosile pe Marte în zonele Meridiani Planum și Craterul Gale, două zone care au găzduit cândva medii acvatice. La Meridiani Planum, s-a constatat că depozitele de cretă datează de la formațiuni acvatice, în timp ce în craterul Gale sedimentele sunt de origine lacustră.
Descoperirile includ „tuburi și conuri canelate, perforate central și structuri care amintesc de unele eucariote unicelulare, asemănătoare Euglenei”, observate în formațiuni de mudstone, roci argiloase întărite, puternic diagenizate.
Potrivit cercetătorilor, formațiunile Meridiani Planum datează de la sfârșitul Noachianului, cu aproximativ 3,7 miliarde de ani în urmă, în timp ce sedimentele Craterului Gale s-au depus într-o perioadă ulterioară, în timpul Hesperianului (între 3,7 și 3 miliarde de ani în urmă).
Pentru formațiunile Mojave Clay care conțin jarosit, estimările indică o vârstă de 2,1 ± 0,36 miliarde de ani.
Aceste date au suscitat mult timp dezbaterea științifică cu privire la originea reală a urmelor observate: ele însele ar putea atesta prezența vieții antice pe Marte.
„Toate structurile au fost discutate și clasificate în funcție de fiabilitatea și relevanța lor”, spune Rizzo, care admite că unele formațiuni conice ar fi putut fi generate de impactul meteoritic sau de tensiunile produse de aerul și apa ejectate. Cu toate acestea, Rizzo subliniază că „pentru majoritatea cazurilor examinate, aceste ipoteze nu sunt fezabile” și remarcă asemănări semnificative cu fosilele terestre.
Similitudini între Marte și Pământ
În sprijinul ipotezei vieții marțiene sunt și analizele morfometrice, explică Bianciardi, fost cercetător la Universitatea din Siena, care au arătat o „similitudine a indicilor morfometrici” între structurile marțiene și formațiunile stromatolitice terestre, de natură să sugereze o „posibilă inseminare biologică Marte-Pământ sau Pământ-Marte”, un concept mai plauzibil astăzi decât în trecut.
Acest studiu, împreună cu analizele morfometrice prezentate, oferă un important pas înainte în explorarea ipotezei că Marte ar fi putut găzdui viață.
Cu toate acestea, după cum concluzionează Rizzo, această teorie poate fi „coroborată în viitor… prin continuarea investigării filmărilor Rovers și, eventual, prin prelevarea de probe din nivelurile analizate pentru studii detaliate pe Pământ”.
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net Și nu uitați, vă așteptăm și pagina noastră de Facebook !