Rămășițele a 17 corpuri umane găsite în fundul unei fântâni medievale din Norwich au fost identificate ca aparținând unui grup de evrei ashkenazi care par a fi fost victime ale violenței antisemite în timpul secolului al XII-lea.
Pentru a descoperi viețile anterioare ale indivizilor, cercetătorii au extras ADN-ul a șase schelete folosind o nouă tehnologie care decodifică milioane de fragmente de ADN simultan.
Rămășițele scheletice, care includ șase adulți și 11 copii, au fost dezgropate de muncitori în construcții în 2004.
Dintre aceștia, patru erau rude, inclusiv trei surori: o fată între 5 și 10 ani, una între 10 și 15 ani și un adult tânăr. Analiza ADN a descoperit, de asemenea, trăsăturile fizice ale unui copil de 0 până la 3 ani cu ochi albaștri și părul roșu, acesta din urmă o trăsătură asociată cu stereotipurile istorice ale evreilor europeni.
Se crede că grupul își are originea în Rouen, în Normandia și vorbeau franceză. S-au găsit purtători ai unor boli genetice, pentru care populațiile evreiești ashkenazi moderne prezintă un risc mai mare. Bolile genetice, care sunt deosebit de frecvente la unele populații și poate duce la creșteri mari ale numărului de persoane purtătoare de mutații genetice altfel rare.
Spre deosebire de alte locuri de înmormântări în masă, unde cadavrele au fost depuse într-un mod organizat, scheletele din această groapă au fost așezate și amestecate în mod ciudat. Aceste descoperiri sugerează decese în masă, cum ar fi foametea, bolile sau crima.
Datarea cu radiocarbon a corpurilor a plasat moartea lor între sfârșitul secolului al XII-lea și începutul secolului al XIII-lea – o perioadă cu izbucniri bine documentate de violență antisemite în Anglia. Cu toate acestea, ei încă nu știu ce a cauzat direct moartea celor 17 indivizi și este un puzzle pe care ADN-ul antic nu îl poate rezolva.
„Au trecut mai bine de 12 ani de când am început să investigăm cine sunt acești oameni, iar tehnologia ne-a atins în sfârșit ambiția”, a declarat geneticianul evoluționist și autorul studiului Ian Barnes de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra.
„Sarcina noastră principală a fost să stabilim identitatea acelor indivizi la nivel etnic”. Rezultatele se bazează pe documente arheologice, documente istorice, Analize ADN și osoase și simulări pe calculator.
În lipsa unui acord scris, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil linkul articolului.
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / Telegram / Google News