Cu mult timp în urmă, piramidele erau scufundate în mijlocul pădurilor verzi

piramide in mijlocul padurilor

Piramidele nu au fost întotdeauna în deșert, acolo unde sunt astăzi. Uitați-vă bine la fotografia atașată la această postare.

Recent s-a descoperit că întreaga zonă Giza a fost cândva verde, nu deșert.

În plus, două dintre cele mai faimoase clădiri din Giza, respectiv „Templul Văii lui Chephren” și „Templul Sfinxului”, au fost inițial „porturi” pe Nil, și nu temple.

De fapt, au fost descoperite mici chei pe care puteau acosta bărci mici. Ambarcațiunile puteau acosta acolo, iar navigatorii lor puteau ajunge cu ușurință pe jos la câmpia Rostau (Giza), care se află pe un platou la aproximativ 500 de metri distanță.

Prin urmare, Nilul trebuia să curgă la doar câțiva metri distanță de cele două construcții. Astăzi, însă, aceste două structuri se află adânc înfipte în nisip, în timp ce fluviul Nil se află la o distanță de 8 kilometri buni.

Probabil din cauza acestei „deplasări a Nilului”, de-a lungul secolelor, ceea ce erau „porturi” au fost transformate într-o altă utilizare, poate ca temple funerare sau ceva de genul acesta.

Din toate acestea înțelegem că în trecut au avut loc cel puțin două fenomene climatice care au afectat profund Rostau (Giza). Primul, și cel mai important, a fost secarea Saharei, un fenomen care s-a încheiat între anii 5300 î.Hr. și 3500 î.Hr.

Cu mult timp în urmă, piramidele erau scufundate în mijlocul pădurilor verzi

Dar un al doilea fenomen a afectat și câmpia Giza. De-a lungul mileniilor, râul Nil și-a schimbat treptat cursul, ajungând să curgă la aproximativ 8 kilometri distanță de cursul său inițial, care a străbătut unele clădiri de pe câmpia Giza.

Oricine a construit nu numai piramidele, ci și întreaga câmpie Giza, a finalizat lucrarea ÎNAINTE ca zona să devină un deșert și ÎNAINTE ca Nilul să se fi deplasat, până la distanța pe care se află astăzi.

Dar această ipoteză ne duce cu mult înainte de primul faraon, Narmer, care a trăit în jurul anului 3100 î.Hr. Aici vorbim despre o perioadă de timp cuprinsă între 7.000 î.Hr. și 3.500 î.Hr., dacă nu chiar mult mai devreme.

Atunci, cine a început lucrările la Giza?

Din ce în ce mai multe dovezi sugerează că un popor de exilați, după ce Sahara a trecut de la verdeață la deșert, s-a mutat spre Nil și s-a stabilit la Giza. Dar oare o populație atât de veche, anterioară faraonilor cu milenii, era deja capabilă să construiască piramide?

Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net. Și nu uitați, vă așteptăm și pagina noastră de Facebook !

Trimite articolul și prietenilor tăi !