De ce egiptenii desenau oamenii din profil? Întrebarea este destul de complexă. În primul rând, oamenii nu erau desenați în întregime în profil, ci cu perspective compuse.
În plus, egiptenii intenționau ca întreaga figură a unei persoane să fie vizibilă în orice moment, având în vedere semnificația religioasă atribuită întregului corp, care, după moarte, trebuia să rămână intact pe „pământ” ca locuință nocturnă a spiritului său, același motiv pentru care morții erau mumificați.
Această „cartografiere” completă a corpului servea, de asemenea, drept referință utilă pentru a picta pe sarcofage imaginea mortului, înfățișat în plinătatea vieții, în timp ce corpul său era supus mumificării.
Acest tip de reprezentare a permis apoi și exprimarea mișcărilor și a fiecărui tip de acțiune, ceea ce, într-o vedere frontală, ar fi fost extrem de complex.
În cea mai mare parte a artei egiptene, oamenii fac mereu ceva, cu greu stau nemișcați, ca în multe alte portrete din diferite civilizații. În cele din urmă, canoanele reprezentării artistice egiptene au fost stabilite în Vechiul Regat (mileniul al IV-lea î.Hr.), deci într-o perioadă extrem de îndepărtată, în care nu exista probabil o tradiție artistică anterioară cu concepte precum perspectiva.
Și, în conformitate cu regula civilizației egiptene conform căreia nimic din criteriile artei și ale scrierii nu trebuie schimbat în timp din cauza semnificației lor religioase, aceste canoane au rămas neschimbate timp de trei milenii.
Același lucru s-a întâmplat și cu hieroglifele, care au rămas neschimbate cel puțin până la apariția demoticii (secolul al VII-lea î.Hr.).
Revenind la reprezentarea compozită a oamenilor, observăm că fața este întotdeauna reprezentată din profil, astfel încât formele nasului, părului și urechilor pot fi bine conturate (imposibil de obținut într-o vedere frontală dacă nu se face uz de umbre, ceea ce arta egipteană nu a contemplat), în timp ce ochii sunt văzuți într-o perspectivă frontală, cu irisul în centru, la fel ca și sprâncenele.
Umerii și pieptul sunt aproape întotdeauna reprezentate frontal, atât pentru a delimita bine figura persoanei, cât și pentru a pune în evidență colierele, plasturii și alte bijuterii care aveau și ele o semnificație precisă, la fel ca și îmbrăcămintea.
Deci, oare de ce egiptenii desenau oamenii din profil?
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / Telegram / Google News. Și nu uitați, vă așteptăm și pagina noastră de Facebook !