Cristal extraterestru găsit în Siberia, este imposibil de creat în natură.
O descoperire excepțională a fost făcută de oamenii de știință cu privire la un meteorit descoperit în Siberia care conține un cristal considerat imposibil de creat în natură.
Fragmentul, descoperit în 2011, a fost găsit într-o cutie obținută de la Muzeul Italian de Istorie Naturală din Florența, unde au găsit un mic grăunte de mineral extraterestru care s-a format după nașterea sistemului nostru solar, în urmă cu 4,5 miliarde de ani.
Mineralul fusese descoperit în apropiere de Munții Koryak, în estul Siberiei, fiind transportat pe Pământ de meteoritul Khatyrka.
Noua descoperire a fost botezată quasicristal, datorită proprietăților sale structurale unice. Un quasicristal arată ca un cristal normal la exterior, dar în interior este remarcabil de diferit.
O astfel de formă de materie nu a mai fost descoperită până acum.
În ultimii 40 de ani, peste 100 de versiuni sintetice ale acestor minerale au fost recreate în laborator, dar o astfel de formă de materie nu a mai fost niciodată observată până acum, fiind considerată teoretic imposibilă conform legilor naturii.
Înainte de această descoperire, nu se mai găseau decât cristale, cu modelele lor rigid repetitive, și așa-numitele solide normale, care sunt compuse din atomi dispuși într-o ordine aleatorie.
Crearea cvasi-cristalelor în laborator a confirmat faptul că existența lor în natură este aproape imposibilă, cel puțin așa cum o cunoaștem noi. Fizicianul Paul Steinhardt, de la Universitatea Princeton, era hotărât să nu lase nimic la voia întâmplării în ceea ce privește cvasi-cristalele.
Steinhardt a fost cel care a găsit eșantionul de quasicristale în cutia muzeului italian, cu ajutorul geologului Luca Bindi. Steinhardt, împreună cu o echipă de cercetători, a studiat mineralul din una dintre cele mai vechi zone ale planetei.
Pentru a identifica originea eșantionului de cvasi-cristale, echipa a dat numeroase posibilități.
Ei au încercat să dezvolte un scenariu realist care să explice modul în care cvasi-cristalul s-ar fi putut forma în mod natural pe Pământ. Dar, în cele din urmă, au reușit să stabilească cu o certitudine de aproape 100% că acesta a ajuns pe Pământ din altă parte a sistemului solar.
Meteoritul supus analizei echipei a arătat cum mineralul a fost încorporat într-un alt mineral cunoscut sub numele de stishovit. Această rocă provine din meteoriți, iar faptul că a înconjurat cvasi-cristalul a însemnat că ambele minerale s-au format printr-un proces de înaltă presiune, aproximativ în același timp, în interiorul unui meteorit care s-a prăbușit în Siberia.
Concluzia lor a fost întărită și mai mult de descoperirea faptului că raportul dintre izotopii de oxigen din interiorul cvasi-cristalului nu era în concordanță cu rapoartele găsite pe Pământ, ci putea fi explicat doar dacă cvasi-cristalul ar fi fost creat în afara planetei.
Această descoperire revoluționară deschide noi teorii cu privire la modul în care cvasi-cristalele se pot forma în natură, chiar și în condiții astrofizice încă necunoscute, și oferă dovezi că această fază a materiei poate rămâne stabilă timp de miliarde de ani”, a explicat Steinhardt după anunțarea rezultatelor analizei echipei sale.
Steinhardt și colaboratorii săi s-au întors în Siberia în 2011 și au reușit să obțină o nouă mostră de rocă de la meteoritul Khatyrka, iar în interiorul acesteia au găsit în cele din urmă încă doi cvasi-cristale, fiecare dintre ei având o structură moleculară unică.
Deoarece quasicristalele sunt extrem de mici, găsirea acestor mostre este foarte dificilă, iar cel nou descoperit a fost descoperit abia în 2016, adică la cinci ani după ce a fost luată mostra de meteorit din Siberia.
În ceea ce privește sursa quasicristalelor formate în mod natural, Steinhardt speculează că o coliziune violentă între doi asteroizi la începuturile sistemului solar ar fi putut permite crearea acestor minerale.
Un studiu atent al caracteristicilor acestora, precum și al altor materiale din eșantionul de meteorit Khatyrka recuperat, ar putea ajuta fizicienii și geologii să determine mai bine condițiile în care se aflau în momentul formării sistemului solar.
Quasicristalele posedă un pachet interesant de caracteristici. Sunt extrem de tari, dar sunt și alunecoase la atingere și nu generează prea multă frecare.
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / Telegram / Google News. Și nu uitați, vă așteptăm și pagina noastră de Facebook !