A fost descoperită a doua cea mai adâncă gaură albastră de pe planetă, situată în Golful Chetumal, Mexic.
Are o adâncime de 274 de metri, iar această maiestuoasă cavernă marină a fost denumită Taam ja’, care înseamnă „apă adâncă” în limba mayașă.
În septembrie 2021, echipa de oameni de știință de la Colegio de la Frontera Sur a detectat pentru prima dată gaura albastră, însă abia recent a fost publicat studiul privind descoperirea. Au fost efectuate scufundări, prelevări de probe de apă și sondaje eco-sonore.
Lucrările cercetătorilor indică faptul că gaura albastră are o suprafață de 13.690 de metri pătrați și laturi foarte abrupte, cu pante de până la 80 de grade.
Gura se află la puțin sub 5 metri sub nivelul mării, unde apa se schimbă complet în funcție de temperatură și grade de salinitate.
În ceea ce privește adâncimea sa, gaura albastră descoperită este a doua după cea găsită în Sansha Yongle, China, care are o adâncime de 300 de metri. Cu toate acestea, gaura albastră descoperită în Golful Chetumal din Mexic este mult mai adâncă decât binecunoscuta Mare gaură albastră, care se află în largul coastelor Belize, la o adâncime de 125 de metri.
Echipa de cercetători care a descoperit „Taam ja” susține că studiile ulterioare ar trebui să poată analiza diversitatea microbiană a apelor și să înțeleagă ce fel de faună trăiește acolo. Studierea structurii și geologiei găurii albastre ar putea fi, de asemenea, crucială în ceea ce privește mediul și clima din trecut.
Știm că găurile albastre precum cea mexicană s-au format în timpul ultimei ere glaciare, când nivelul mării era cu peste 100 de metri mai mic decât în prezent. Inițial, ele au apărut ca o peșteră de calcar, dar în momentul în care apa mării a început să crească, aceasta s-a umplut și tavanul s-a prăbușit pentru a forma o peșteră marină.
Oamenii de știință au descoperit chiar și fosile ale unor creaturi preistorice, aparținând broaștelor țestoase și crocodililor, în interiorul unor găuri albastre similare, precum Taam ja’.
Se știe, de asemenea, că acestea sunt habitate active pentru creaturi vii, cum ar fi corali, broaște țestoase marine și rechini, precum și pentru o viață microbiană rară. Studiul a fost publicat ulterior în revista Frontiers.
În lipsa unui acord scris, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil linkul articolului.
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / Telegram / Google News