După o catastrofă nucleară, hrana ar fi rară în întreaga lume timp de aproape două decenii. O echipă de oameni de știință explică ce ar trebui să facem pentru a supraviețui în aceste circumstanțe
Războiul din Ucraina a scos din nou în prim-plan perspectiva îngrozitoare a unui conflict nuclear.
Și dacă s-ar întâmpla, și ar fi implicate principalele puteri mondiale, victimele ar fi nenumărate. Dar nici măcar supraviețuitorii nu ar avea vremuri ușoare. Motivul? Dintre numeroasele efecte devastatoare ale utilizării masive a bombelor atomice, unul dintre cele mai grave ar fi așa-numita „ iarnă nucleară ”, concept inventat de Carl Sagan în plin Război Rece și care constă în ridicarea norilor denși de praf și cenușă, cauzate de bombe și care pentru o lungă perioadă de timp ar împiedica razele solare să ajungă la suprafața planetei.
Întunecarea Soarelui ar fi durat mulți ani, suficient pentru ca lumea să fie scufundată într-un frig intens , majoritatea recoltelor ar fi distruse, iar omenirea supraviețuitoare ar fi lovită de foamete cumplită.
Dar războiul nu este singura cauză posibilă a unei ierni nucleare. Istoria planetei ne învață că în trecut evenimente naturale precum impactul meteoriților sau erupțiile vulcanice masive ar fi avut aceleași consecințe catastrofale.
Un eveniment similar, de exemplu, a marcat sfârșitul dinozaurilor după ce o stâncă cu diametrul de 10 kilometri a lovit Pământul în urmă cu 66 de milioane de ani. Animalele care nu au murit la impact au murit la scurt timp după, de foame. Și cu ei s-au dus și 75% din restul speciilor care au locuit planeta în acel moment.
Dar cum ar supraviețui omenirea în astfel de circumstanțe? Ce ar mânca supraviețuitorii unor astfel de dezastre?
Un studiu realizat de Daniel Jefferson Winstead și Michael Gregory Jacobson, experți în gestionarea ecosistemelor și a resurselor forestiere de la Universitatea Penn State, a investigat temeinic problema și propune o serie de măsuri pentru a se asigura că aprovizionarea cu alimente nu se oprește brusc.
Lucrarea a fost publicată recent în revista Ambio a Academiei Regale Suedeze de Științe . „ O catastrofă globală capabilă să întunece Soarele – scriu autorii – este mai plauzibilă decât ar dori unii să creadă ”.
Modelele au arătat efectele devastatoare pe care aceste evenimente le-ar putea avea asupra sistemelor agricole mondiale timp de cel puțin 15 ani. În această situație ar fi necesar să se găsească noi culturi rezistente la umbră, secetă și frig și mai multe surse de rezerve alimentare pentru a avea orice speranță de a hrăni populația lumii în astfel de scenarii.
Potrivit cercetătorilor, în cazul unui război nuclear, nu am mai vedea lumina soarelui timp de cel puțin 15 ani, deoarece injecțiile de funingine în atmosfera superioară ar acoperi cea mai mare parte a planetei cu nori densi și negri.
Modelele computerizate prevăd că un război nuclear major, în principal între Rusia și Statele Unite, care dețin cea mai mare parte din arsenalul mondial, ar putea injecta peste 165 de milioane de tone de material în atmosferă din 4.000 de explozii. Material produs atât din aceleași explozii, cât și din incendiile forestiere ulterioare.
Potrivit studiului, în aceste circumstanțe incidența luminii solare ar fi redusă cu 60% în zonele ecuatoriale și până la 95 % în apropierea polilor, cu temperaturi sub îngheț în majoritatea regiunilor temperate și reduceri puternice ale precipitațiilor globale.
În unele păduri tropicale umede, precum cele din Bazinul Congo și Amazon, precipitațiile ar fi reduse, ani lungi, cu până la 90%. Culturi ruinate, pășunile înghețate și turmele mari de ierbivore dispărea rapid, iar odată cu ele ar dispărea și carnea din dietele noastre.
Cu toate acestea, în ciuda catastrofei, pădurile tropicale ar oferi în continuare o oportunitate pentru producția alimentară limitată de către populația locală, deoarece, în ciuda norilor groși de funingine, regiunea ar fi oarecum mai caldă decât restul planetei.
Și chiar în pădure, sugerează experții, mai multe plante au potențialul de a funcționa ca hrană de rezervă până când agricultura convențională revine în cazul unui dezastru nuclear.
În studiul lor, cercetătorii au clasificat plantele sălbatice comestibile în șapte categorii principale, pe lângă insectele de pădure: fructe, legume cu frunze, semințe/nuci, rădăcini, condimente, dulciuri și proteine.
Dintr-o listă inițială de 247 de plante alimentare sălbatice, cercetătorii au selectat 33 ca fiind cele mai potrivite pentru cultivarea în pădurile tropicale după un război nuclear. În alte zone ale lumii, deja nelocuibile pentru oameni, agricultura nu ar fi posibilă.
Potrivit lui Jacobson, munca sa deschide o nouă perspectivă asupra securității alimentare globale și a rezistenței utilizând alimente din pădure, resurse care sunt în mod clar sub utilizate astăzi.
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / Telegram / Google News
În lipsa unui acord scris, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil linkul articolului.