Prezența uriașilor în antichitate a fost contestată timp de secole, deși legendele și poveștile despre ei există și sunt transmise în diferite culturi din întreaga lume.
O echipă de arheologi din China a făcut o descoperire surprinzătoare; morminte cu rămășițele unui „popor de giganți” vechi de peste 5.000 de ani.
Mai mult de șase ani de săpături au scos deja la iveală 104 case, 205 morminte și 20 de gropi de sacrificiu în satul Jiaojia din districtul Zhangqiu al orașului Jinan. Studiile efectuate asupra oaselor din morminte au dezvăluit că locuitorii de sex masculin din satul străvechi aveau o înălțime cu mult peste media din acea vreme.
Uriașii de acum 5.000 de ani aveau o înălțime cuprinsă între 1,8 metri și 1,9 metri.
Acest lucru ar putea să nu pară surprinzător la început. Cu toate acestea, directorul școlii de istorie și cultură de la Universitatea Shandong, Fang Hui, a explicat că studiul se bazează doar pe structura osoasă. Acest lucru înseamnă că, atunci când era în viață, această persoană ar fi trebuit să aibă o înălțime de peste 1,9 metri.
Cu atât mai mult dacă ținem cont de faptul că specialiștii estimează că, în urmă cu doar două secole, înălțimea medie în regiune era de 160 de centimetri.
Bărbații de astăzi sunt mult mai scunzi decât cei de acum 5.000 de ani, chiar dacă astăzi au acces la o gamă mult mai variată și mai sănătoasă de alimente. De asemenea, aceștia sunt mai bine informați cu privire la nutriție.
Potrivit experților, atât rămășițele scheletice, cât și relicvele găsite aparțin culturii Longshan. Această civilizație neolitică târzie din cursul mijlociu și inferior al Râului Galben a fost numită după Muntele Longshan din Zhangqiu.
Fang a explicat că una dintre posibilitățile pentru o schimbare fizică atât de drastică este că oamenii aveau la dispoziție o varietate de resurse alimentare.
Experții au descoperit că bărbații mai înalți se aflau în morminte mai mari. Acesta este un posibil semn al statutului, așa că, probabil, aveau acces la mâncare mai bună. Un alt aspect pe care experții l-au studiat au fost ruinele caselor.
Acestea au arătat că comunitatea trăia destul de confortabil, cu camere și bucătării separate. De asemenea, de mare valoare istorică, au fost descoperiți dinți și oase de porc, ceea ce sugerează că sătenii erau implicați în creșterea animalelor. Au fost găsite, de asemenea, ceramică colorată și obiecte din jad.
Experții au explicat posibilitatea ca această zonă să fi fost centrul politic, economic și cultural al nordului Shandong în urmă cu aproximativ 5.000 de ani.
Acest lucru este sugerat deoarece satul era protejat de șanțuri mari și ziduri de lut. Descoperirea acestui sat este foarte importantă pentru istorie, deoarece umple un gol cultural de acum 4.500 până la 5.000 de ani în cursul inferior al râului Galben, a declarat Wang Yongbo de la Institutul Provincial de Arheologie din Shandong.
Li Boqian, un arheolog de la Universitatea din Peking, a explicat, de asemenea, că săpăturile au arătat că Jiaojia se afla într-o perioadă de tranziție, dar a demonstrat existența unor state antice acum 5.000 de ani în cursul inferior al Râului Galben. În prezent, au fost excavați doar 2.000 de metri pătrați.
Cu toate acestea, Zhou Xiaobo, director adjunct al Biroului Provincial pentru Patrimoniu Cultural din Shandong, spune că studiile și săpăturile ulterioare sunt esențiale pentru a înțelege originea culturii din estul Chinei.
În lipsa unui acord scris, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil linkul articolului.
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / Telegram / Google News