Marte: oamenii de știință au descoperit ce se află în interiorul nucleului

s-a descoperit din ce este format nucleul lui Marte

Cutremurele care zguduie planeta roșie au permis oamenilor de știință să înțeleagă din ce anume este alcătuit nucleul lui Marte.

Potrivit datelor seismice obținute cu ajutorul modulului de aterizare InSight al NASA, care monitorizează interiorul planetei roșii de patru ani, nucleul lui Marte este un aliaj de fier lichid, în care sunt amestecate cantități surprinzător de mari de sulf și oxigen.

Acestea sunt informații care îi pot ajuta pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine istoria planetei Marte și de ce este diferită de cea a Pământului.

„În 1906, oamenii de știință au descoperit pentru prima dată nucleul Pământului, observând modul în care undele seismice ale cutremurelor erau afectate de trecerea prin el”, spune geologul Vedran Lekic de la Universitatea din Maryland. „Mai mult de 100 de ani mai târziu, aplicăm cunoștințele noastre despre undele seismice pe Marte. Cu InSight, descoperim în sfârșit ce se află în centrul lui Marte și ce face ca Marte să fie atât de asemănătoare, dar în același timp diferită de Pământ”.

Nucleul marțian a rămas un mister, dar în 2021 InSight a înregistrat două evenimente extraordinare în partea îndepărtată a planetei: un cutremur gigantic mai mare decât orice altceva detectat de lander și impactul unui meteorit care a zguduit Marte. Deoarece aceste evenimente au avut loc de cealaltă parte a planetei față de InSight, modulul de aterizare a fost capabil să analizeze diferite unde: cele care au călătorit în jurul lui Marte și cele care au trecut prin el, oferindu-ne primele unde seismice despre care știm că s-au deplasat prin nucleul marțian.

Aceste unde dezvăluie densitatea și compresibilitatea diferitelor materiale pe care le traversează, permițând echipei conduse de cercetătorul planetar Jessica Irving de la Universitatea Bristol din Marea Britanie să descifreze din ce este alcătuit nucleul marțian. Și aici lucrurile devin interesante.

Spre deosebire de nucleul Pământului, care pare a fi un nucleu exterior lichid, un nucleu interior solid și apoi un nucleu interior mai dens, nucleul lui Marte pare a fi doar un lichid.

Iar Marte are o proporție foarte mare de elemente mai ușoare amestecate în miezul interior.

Aproximativ o cincime din greutatea sa este alcătuită din aceste elemente, predominant sulf, cu cantități mai mici de oxigen, carbon și hidrogen. Acest lucru înseamnă că miezul este mai puțin dens și mai ușor de comprimat decât cel al Pământului, ceea ce ar putea ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine diferențele dintre cele două planete.

Știm de ceva timp că Marte nu are un câmp magnetic global. Pe Pământ, câmpul magnetic ajută la împiedicarea scăpării atmosferei și a apei în spațiu. Cunoscut sub numele de geodinamică, acesta este produs în nucleul Pământului. Căldura se deplasează din nucleul interior către nucleul exterior, ceea ce generează curenți circulatori care se răsucesc în modele sub influența rotației planetei.

Astfel se creează și se menține câmpul magnetic. Cercetări anterioare în care oamenii de știință au simulat nucleul marțian au sugerat că prezența unor elemente mai ușoare în nucleul lui Marte ar fi putut juca un rol semnificativ în uciderea câmpului său magnetic.

Acum dispunem de informații detaliate despre ceea ce se află de fapt acolo, astfel încât oamenii de știință să poată reconstrui istoria planetei Marte cu mai multă acuratețe.

„Într-un fel, este ca un puzzle”, spune Lekic . „De exemplu, există mici urme de hidrogen în miezul lui Marte. Asta înseamnă că trebuie să fi existat anumite condiții care au permis hidrogenului să fie acolo, iar noi trebuie să înțelegem aceste condiții pentru a înțelege cum a evoluat Marte în planeta care este astăzi”.

Aceste informații ar putea contribui la dezvoltarea capacității noastre de a căuta viață în afara sistemului solar. Marte și Pământul sunt asemănătoare în multe privințe; înțelegerea modului în care diferă și a motivelor pentru care diferă poate ajuta oamenii de știință să restrângă lista lumilor extraterestre care au cele mai mari șanse de a adăposti viață.

De asemenea, ne poate învăța mai multe despre diferitele moduri în care planetele se formează, cresc și se schimbă în timp, chiar și din materiale similare din jurul aceleiași stele.

În lipsa unui acord scris, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil linkul articolului.

Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / Telegram / Google News

Trimite articolul și prietenilor tăi !