Astronomii au anunțat o nouă inițiativă pentru a avansa în căutarea de artefacte ale civilizațiilor tehnologice extraterestre (ETC): Proiectul Galileo.
Proiectul își propune să răspundă la întrebarea „suntem noi cei mai deștepți din vecinătatea noastră cosmică?”.
Anunțul a fost făcut de către astrofizicianul Avi Loeb de la Harvard, co-fondator al inițiativei, în cadrul unei conferințe de presă.
Loeb a cofondat ambițiosul proiect împreună cu Frank Laukien, președinte și director executiv al Bruker Corp, o companie cu sediul în Massachusetts care dezvoltă și produce echipamente științifice.
Echipa internațională a colaborat cu Centrul Harvard-Smithsonian pentru Astrofizică din Cambridge, Massachusetts, pentru a realiza proiectul cu un obiectiv principal, care este „de a aduce căutarea semnăturilor tehnologice extraterestre de la observații și legende accidentale sau anecdotice la curentul principal al cercetării științifice sistematice, transparente și validate”, au declarat cercetătorii într-o notă.
În ultimele două săptămâni, proiectul a primit donații în valoare totală de 1,755 milioane de dolari, punând bazele proiectului Galileo, a declarat Loeb într-o conferință de presă.
Proiectul Galileo sprijină căutarea nu numai a vieții extraterestre propriu-zise, ci și a dovezilor unor civilizații avansate care ar putea lăsa în urmă indicii prin tehnologia pe care au creat-o, „firimituri de pâine” cunoscute sub numele de techno-semnături.
„Având în vedere abundența de exoplanete descoperite recent în zone locuibile cu potențial de viață extraterestră, Proiectul Galileo este dedicat perspectivei că oamenii nu mai pot ignora posibila existență a ETC-urilor”, a declarat Loeb în comunicat.
„Știința nu ar trebui să respingă potențialele explicații extraterestre din cauza stigmatizării sociale sau a preferințelor culturale care nu favorizează metoda științifică de investigare empirică imparțială. Acum trebuie să „îndrăznim să privim prin noi telescoape”, atât la propriu, cât și la figurat”.
Pământul nu este străin de „vizitatori extratereștri”: potrivit unui raport al Biroului Directorului de Informații Naționale (ODNI) prezentat Congresului la 25 iunie 2021, o serie de fenomene aeriene neidentificate (UAP) – de natură necunoscută – au fost raportate în principal de către personalul Marinei prin mai multe mijloace, inclusiv prin observare radar și vizuală.
Cu un proiect cu un asemenea potențial de mare anvergură în ceea ce privește progresul științific și explorarea universului, este important să se stabilească de la început câteva reguli de bază, a declarat Laukien în cadrul unei conferințe de presă: „Este foarte important să se țină cont de faptul că proiectul Galileo nu este pentru orice și nu este pentru toată lumea”, „are un domeniu de aplicare definit și are limite”.
Acesta va lua în considerare doar explicațiile fizice cunoscute și va analiza datele colectate în cadrul proiectului Galileo. Nu va încerca să speculeze asupra UAP-urilor anterioare, a unor presupuse observații sau a unor rapoarte informale, au precizat cercetătorii în declarație.
„Este posibil să putem deduce natura acestor obiecte neidentificate. Ar putea fi un fenomen atmosferic sau o altă origine care are o explicație banală, dar vrem să o aflăm”, a declarat Loeb într-o conferință de presă. „Vrem să risipim ceața printr-o analiză transparentă, științifică, prin asamblarea propriilor noastre date, nu a datelor bazate pe senzorii deținuți de guvern, deoarece majoritatea acestor date sunt clasificate.”
Cercetătorii speră să facă lumină asupra fenomenelor extraterestre urmărind trei direcții principale de cercetare: obținerea de imagini de înaltă rezoluție ale UAP-urilor cu ajutorul mai multor detectoare pentru a descoperi natura acestora, efectuarea de cercetări aprofundate asupra obiectelor interstelare și căutarea unor potențiali sateliți ETC.
După asigurarea finanțării, echipa intenționează să pornească la drum: „Avem întâlniri săptămânale și în prezent selectăm instrumentele pe care intenționăm să le achiziționăm”, a declarat Loeb. „Sperăm să obținem rezultate interesante în anul următor”.
În prezent, proiectul își propune să înființeze zeci de sisteme de telescoape în întreaga lume: fiecare dintre ele va consta în aproximativ două telescoape de 10 inci (25 de centimetri) cu o cameră potrivită pentru a capta obiectele de interes, conectată la un sistem informatic care va filtra datele, a precizat Loeb.
Echipa va lucra, de asemenea, la dezvoltarea unui software care va analiza datele colectate de Observatorul Vera Rubin, care ar trebui să fie operațional în 2023.
Proiectul Galileo a fost comparat cu activitatea astronomului italian Galileo Galilei, ale cărui descoperiri revoluționare au schimbat viziunea umanității asupra universului.
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / Telegram / Google News. Și nu uitați, vă așteptăm și pagina noastră de Facebook !