Cu peste 192.000 de fulgere, furtuna declanșată de erupția Hunga Tonga-Hunga Ha’apai este cea mai puternică observată vreodată.
Nu mai puțin de 192.000 de fulgere au fost produse de coloana de cenușă și aburi în doar 11 ore, în timpul unei singure erupții. Cu vârfuri de 2.615 pe minut, furtuna de fulgere analizată este cea mai intensă observată vreodată pe planeta noastră.
Dar nu numai atât, a produs și cele mai lungi fulgere văzute vreodată.
Totul s-a petrecut în timpul erupției vulcanului Hunga Tonga-Hunga Ha’apai, cea mai puternică erupție a secolului până în prezent, care a creat o coloană de cenușă, apă și gaze de peste 58 de kilometri înălțime.
„Erupția a provocat o furtună record, așa cum nu am mai observat până acum”, explică vulcanologul Alexa Van Eaton de la United States Geological Survey (USGS).
Descoperirea a fost posibilă datorită unei combinații de citiri optice și radio, colectate ca un singur set de date. Instrumentele folosite au măsurat radiațiile electromagnetice atât în frecvențele vizibile, cât și în cele radio, inclusiv sateliții de pe orbită și antenele radio de la sol, capabile să detecteze impulsuri de curent electric.
Datele au făcut posibilă obținerea unei simulări în timp real a furtunii de fulgere care a avut loc deasupra Hunga, în ciuda imensității și densității coloanei de cenușă în expansiune. Observațiile au arătat că erupția a durat mai mult decât se credea inițial, conținând aproape o jumătate de miliard de impulsuri electrice.
Dar cum se formează fulgerele vulcanice?
În timpul unei erupții vulcanice, căldura și presiunea intense generate de magma în mișcare duc la fragmentarea rocilor și a materialelor din jur. Această fragmentare produce o cantitate enormă de cenușă vulcanică, gaze și particule încărcate, care sunt împinse în sus, în coloana eruptivă.
Pe măsură ce coloana eruptivă se ridică în atmosferă, particulele încărcate se separă și încep să interacționeze între ele. Particulele încărcate electric se atrag și se resping reciproc, generând câmpuri electrice intense.
Aceste câmpuri electrice pot deveni atât de puternice încât depășesc rezistența aerului și determină formarea de descărcări electrice sub forma fulgerelor vulcanice.
Aceste fulgere pot fi fie intranubulare, adică între particulele încărcate din interiorul norului vulcanic, fie noroase, atunci când se propagă spre exteriorul coloanei eruptive. Fulgerul vulcanic este adesea însoțit de un tunet puternic și de o lumină puternică, asemănătoare cu cea a fulgerelor atmosferice. Cu toate acestea, ele au câteva caracteristici distinctive.
Fulgerele vulcanice sunt, de obicei, mai scurte și mai intense decât cele atmosferice. Acest lucru se datorează prezenței unor particule încărcate mai dense în norul vulcanic, care cresc probabilitatea de coliziune și de generare a fulgerelor.
În plus, fulgerele vulcanice pot produce raze infraroșii, ultraviolete și chiar raze X, ceea ce face din ele un fenomen electromagnetic complex și fascinant.
Studiul fulgerelor vulcanice este de o importanță fundamentală pentru a înțelege mai bine erupțiile vulcanice și impactul acestora asupra mediului înconjurător.
Cartografierea fulgerelor vulcanice poate oferi informații valoroase despre structura și dinamica norilor vulcanici, permițând oamenilor de știință să monitorizeze erupțiile și să prevadă efectele acestora.
În plus, cercetarea fulgerelor vulcanice contribuie la înțelegerea proceselor electrice care au loc în atmosfera Pământului și în sistemele planetare în general.
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / Telegram / Google News. Și nu uitați, vă așteptăm și pagina noastră de Facebook !