Viața subterană de pe Marte. Anul 2020 va rămâne în istoria omenirii nu numai din cauza pandemiei, ci și datorită descoperirii unor presupuse forme de viață extraterestre în diferite locuri. La mijlocul lunii septembrie, astronomii au spus că viața ar putea supraviețui sus în atmosfera planetei Venus .
O echipă internațională de astronomi de la Universitatea Cardiff, Țara Galilor, a anunțat descoperirea gazului fosfin în norii înalți ai planetei, o moleculă produsă și pe Pământ de microbii care trăiesc în medii similare fără oxigen.
De parcă nu ar fi fost suficient de surprinzător, câteva zile mai târziu, un grup de astronomi ruși au anunțat că au imagini clare cu fosile de microorganisme extraterestre vii găsite într-un meteorit de pe o exoplanetă din afara sistemului nostru solar.
Dar acum avem un nou capitol în descoperirea iminentă a vieții extraterestre, fie ea microbiană, animală sau inteligentă.
Oamenii de știință de la Centrul de Astrofizică Harvard-Smithsonian și de la Institutul de Tehnologie din Florida spun că au descoperit cum să determine dacă există viață adânc în interiorul suprafeței lui Marte, a Lunii și a altor obiecte stâncoase din univers.
În 2018, sub suprafața înghețată a polului sudic al lui Marte a fost descoperit un mare lac de apă lichidă cu un diametru de 20 de kilometri .
Acum o nouă anchetă a confirmat existența acelui lac și au mai găsit alte trei.
Cercetătorii cred că aceste lacuri rămân lichide în ciuda frigului extrem, deoarece sunt soluții hipersaline (sărauri hipersaline de perclorat), în concentrații mari de săruri sunt dizolvate în apă.
Știm că temperatura medie la polii lui Marte este de aproximativ -110 ° C și, deși gheața de pe apă oferă o oarecare izolație termică (cum o face pentru lacurile subglaciare din Antarctica), se crede că este insuficientă pentru a crește temperatura. peste 0 °C în partea de jos a calotei de gheață.
Cu toate acestea, sărurile pot reduce punctul de îngheț al apei cu zeci de grade”, a explicat Roberto Orosei, de la Institutul Național de Astrofizică din Bologna, care a fost implicat în sondaj în urmă cu câțiva ani.
Existența mai multor lacuri subglaciare ar putea avea consecințe importante asupra prezenței nișelor locuibile pe Marte, asemănătoare celor găsite sub calotele de gheață antarctice de pe Pământ, precum celebrul lac Vostok, care are aproximativ 4 kilometri adâncime.
Acele locuri extreme, a priori neospitaliere, găzduiesc organisme unicelulare cu metabolisme adaptate.
„În timp ce existența unui singur lac subglaciar ar putea fi atribuită unor condiții excepționale, cum ar fi prezența unui vulcan sub calota de gheață, descoperirea unui întreg sistem de lacuri implică faptul că procesul de formare a acestuia este relativ simplu și comun”.
„Probabil că au existat o mare parte din istoria lui Marte”, explică Sebastian Lauro de la Universitatea din Roma Tres și coautor al noului studiu.
„Din acest motiv, ei puteau încă păstra urme ale oricărei forme de viață care ar fi putut evolua atunci când Marte avea o atmosferă densă, un climat mai blând și prezența apei lichide la suprafață, similară cu Pământul timpuriu”.
Descoperirea acestei rețele de lacuri a fost posibilă datorită revizuirii datelor obținute de la radarul MARSIS (Mars Advanced Radar for Subsurface and Ionosphere Sounding), instalat pe orbiterul Mars Express al Agenției Spațiale Europene.
Acest instrument folosește aceeași tehnică care permite găsirea de lacuri subglaciare din Antarctica sau Groenlanda, aruncând unde radio de la suprafață și măsurând ecourile rezultate pentru semnale topografice.
Căutarea apei este unul dintre elementele fundamentale ale explorării spațiului. Fără apă, nu există viața așa cum o cunoaștem noi.
De exemplu, Enceladus, una dintre lunile lui Saturn, este cunoscută că găzduiește un ocean de apă subterană, deoarece au fost descoperite gheizerele la polul său sudic.
Acum, acest nou studiu oferă o perspectivă asupra istoriei apei de pe Marte , o istorie despre care oamenii de știință cred că datează de miliarde de ani, când planeta era încă tânără.
Marte era atunci o lume acvatică, o planetă înconjurată de o atmosferă caldă și densă, cu nori pe cer și apă lichidă la suprafață. Cercetările sugerează că Marte ar fi avut suficientă apă pentru a acoperi o cincime din planetă.
VIDEO / SURSA
În lipsa unui acord scris, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil linkul articolului.
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / Telegram / Google News