O echipă de oameni de știință a depistat o mutație genetică care duce la apariția ochilor albaștri. Mutația a apărut în urmă cu 6.000-10.000 de ani. Înainte de această dată, nu existau ochi albaștri.
„Inițial, toți aveam ochi căprui”, a declarat Hans Eiberg de la Departamentul de Medicină Celulară și Moleculară de la Universitatea din Copenhaga.
Mutația a afectat așa-numita genă OCA2, care este implicată în producția de melanină, pigmentul care dă culoare părului, ochilor și pielii noastre.
„O mutație genetică care a afectat gena OCA2 din cromozomii noștri a dus la crearea unui „comutator”, care a „oprit” literalmente capacitatea de a produce ochi căprui”, a declarat Eiberg.
Întrerupătorul genetic este localizat în gena adiacentă OCA2 și, în loc să oprească complet gena, întrerupătorul îi limitează acțiunea, ceea ce reduce producția de melanină în iris.
De fapt, comutatorul oprit a diluat ochii căprui în albaștri.
Dacă gena OCA2 ar fi fost complet oprită, părul, ochii și pielea noastră ar fi fost lipsite de melanină, o afecțiune cunoscută sub numele de albinism.
„Este exact ceea ce mă așteptam să văd din ceea ce știm despre selecția în jurul acestei zone”, a declarat John Hawks de la Universitatea Wisconsin-Madison, referindu-se la rezultatele studiului privind gena OCA2. Hawks nu a fost implicat în studiul actual.
Eiberg și echipa sa au examinat ADN-ul din mitocondriile, structurile care produc energie în celule, ale persoanelor cu ochi albaștri din țări precum Iordania, Danemarca și Turcia. Acest material genetic provine de la femele, astfel încât poate urmări descendența maternă.
Ei au analizat în mod special secvențele de ADN de pe gena OCA2 și mutația genetică asociată cu reducerea producției de melanină.
Pe parcursul mai multor generații, segmentele de ADN ancestral se amestecă, astfel încât indivizii au secvențe diferite.
Totuși, unele dintre aceste segmente, care nu au fost remaniate, se numesc haplotipuri. Dacă un grup de indivizi are în comun haplotipuri lungi, înseamnă că secvența a apărut relativ recent la strămoșii noștri umani. Secvența ADN nu a avut suficient timp să se amestece.
„Ceea ce au reușit să demonstreze este că persoanele care au ochi albaștri în Danemarca, până în Iordania, acești oameni au toți acest haplotip, toți au exact aceleași modificări genetice care sunt toate legate de această mutație care face ca ochii să fie albaștri”, a declarat Hawks într-un interviu telefonic.
Mutația este cea care reglează comutatorul OCA2 pentru producția de melanină. Și în funcție de cantitatea de melanină din iris, o persoană poate ajunge să aibă culoarea ochilor de la maro la verde.
Persoanele cu ochi căprui au o variație individuală considerabilă în zona ADN-ului lor care controlează producția de melanină.
Dar au descoperit că persoanele cu ochi albaștri au doar un grad mic de variație în ceea ce privește cantitatea de melanină din ochi.
„Din 800 de persoane am găsit doar una singură care nu se potrivea – dar culoarea ochilor săi era albastră cu o singură pată maro”, a declarat Eiberg pentru LiveScience, referindu-se la descoperirea că indivizii cu ochi albaștri aveau toți aceeași secvență de ADN legată de producția de melanină.
„De aici putem concluziona că toți indivizii cu ochi albaștri sunt legați de același strămoș”, a spus Eiberg. „Toți au moștenit același comutator exact în același loc din ADN-ul lor”. Eiberg și colegii săi și-au detaliat studiul în ediția online din 3 ianuarie a revistei Human Genetics.
Acel comutator genetic s-a răspândit cumva în Europa și acum în alte părți ale lumii.
„Întrebarea care se pune cu adevărat este: „De ce am trecut de la faptul că nimeni pe Pământ nu avea ochi albaștri acum 10.000 de ani la faptul că 20 sau 40 la sută dintre europeni au acum ochi albaștri?”, a spus Hawks.
În lipsa unui acord scris, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil linkul articolului.
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / Telegram / Google News