Planul sumerian al parterului unei locuințe din Umma, realizat în mileniul III î.Hr. pe o tăbliță de lut.
Numeroase tăblițe mesopotamiene au supraviețuit până în zilele noastre, pe care sunt desenate planuri de case și parcele urbane, însoțite de diferite tipuri de inscripții.
Planimetria caselor, care arată pereții și ușile, provin dintr-un interval cronologic larg, de la anticul Akkadian și Ur III până la perioadele babiloniană și neo-babiloniană, din jurul anului 2350 până în anul 400 î.Hr.
Se cunosc, de asemenea, exemple timpurii din Girsu din mileniul al treilea, deși este dificil de identificat cu certitudine ce fel de clădiri reprezintă. Acest plan al unei case bine conservate din Umma, din a treia dinastie din Ur, arată, de asemenea, perfect dimensiunile în coți ale fiecărei încăperi.
La fel ca în planimetriile moderne, pereții casei sumeriene sunt reprezentați cu linii paralele, în timp ce pauzele indică poziționarea ușilor.
Pe alte tăblițe, ușile sunt indicate printr-o pereche de pene, ca și cum ar marca o ruptură în perete, sau chiar prin semne de trapă perpendiculară pe perete.
Un alt plan, cel al unei clădiri din Vechiul Babilon – datat în timpul domniei lui Abi-Ešuh și inscripționat cu descrierea unei case din Sippar-Jahrurum – include chiar și etichete pentru diferitele încăperi și părți ale clădirii, cum ar fi ușile, subsolurile, o cameră de recepție și o frizerie. Aceste indicații ar sugera că clădirea avea o anumită funcție publică, deși nu pare a fi un templu.
O etichetare similară a încăperilor sau a părților unei clădiri se regăsește, de asemenea, într-un plan mai vechi al orașului Girsu din mileniul al treilea. Acesta din urmă menționează o curte, o sală de recepție și camere de locuit și dă lungimea și lățimea camerelor măsurate în coți și coarde.
O tăbliță Ur III de la Nippur oferă un alt exemplu de plan de clădire în care camerele sunt etichetate: descrie o clădire care conține o bucătărie, o baie, o cameră de țesut și o arhivă sau „cameră de consiliu”.
Clădirea ar fi avut o suprafață de aproximativ 22 x 16 metri, deci era o proprietate destul de substanțială pentru acea vreme. Zidurile clădirii au fost cel mai probabil de aproximativ 1,5 metri, ceea ce ar fi permis, prin urmare, ca și clădirea să susțină un al doilea etaj permițându-i să fie izolată de căldură și frig.
Planul etajului este foarte regulat și nu pare să fie limitat de alte clădiri care să încalce terenul, ceea ce sugerează că acea clădirea se afla în incinta unui templu sau a unui palat.
Este posibil ca încăperea centrală să fi fost o curte sau o anticameră în cadrul unui sanctuar al unui mic templu.
În lipsa unui acord scris, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil linkul articolului.
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / Telegram / Google News. Și nu uitați, vă așteptăm și pagina noastră de Facebook !