Anunnaki și sacralitatea. Există foarte multe lucruri pe care le folosim în fiecare zi, care sunt atât de normale încât le considerăm de la sine înțelese.
Gregory Elder, un rezident din Redlands, este profesor emerit de istorie și științe umaniste la Moreno Valley College și preot romano-catolic.
Roata, drumurile, scrisul, matematica, astronomia, săptămâna de șapte zile și calendarul de 12 luni, toate ne vin dintr-o sursă comună, Sumeria antică, care a fost cea mai veche civilizație din vest.
Nu se știe în totalitate de unde au venit sumerienii, deși Arabia pare probabilă, iar limba lor pare să fie diferită de altele din antichitate.
Sumeria a apărut ca o civilizație comună, deși în mare parte descentralizată, la începutul Epocii Bronzului, undeva în jurul secolului al V-lea sau al VI-lea î.Hr. în ceea ce este acum Irakul modern. Erau niște oameni extraordinari.
Una dintre marile contribuții ale sumerienilor a fost astronomia, deși ceea ce foloseau ei era mult mai apropiat de ceea ce noi am considera astrologie.
Majoritatea popoarelor indo-europene credeau că zeii trăiau pe cer, poate lângă stele, dincolo de bolta cerească.
Dacă cineva crede asta, este un salt intelectual scurt să creadă că fenomenele cerești ar putea dezvălui ceva din lumea divină, poate un mesaj sau un semn de bun augur. Sumerienii, la fel ca mulți alții din antichitate, aveau o varietate de zei, mulți dintre ei fiind considerați sacri pentru diferite planete.
Colectiv, aceștia erau numiți Anunnaki.
Astrologia ca subiect i-a fascinat pe oamenii din Orientul Apropiat antic, atât de mult încât inscripțiile ulterioare folosesc cuvântul „caldeean” pentru a desemna un „astrolog”.
Tot mai târziu, aristocrația romană, cum ar fi Cicero sau Sextus Empiricus, a condamnat astrologia ca fiind o fantezie. Cu toate acestea, mai mult de unul dintre cezari a avut un astrolog personal care să îi sfătuiască. Astrologia sumeriană a fost transmisă mai târziu babilonienilor și grecilor, care la rândul lor au transmis-o romanilor.
Civilizația urbanizată a început în Irak între anii 7000 și 9000 î.Hr. Sumerienii au inventat scrierea în jurul anului 3200 î.Hr. și o scriere pe care o numim cuneiformă, și au folosit tăblițe de lut pentru a-și transmite ideile. Tăblițele erau apoi coapte pentru a se întări.
Nu este o surpriză faptul că primele teste astrologice occidentale cunoscute au fost derivate sumeriene. Textele ulterioare au în ele termeni sumerieni, ceea ce sugerează că textele ulterioare au fost derivate din cele anterioare. Ideile sumeriene ne-au fost transmise de imperiile care au venit după ele.
De exemplu, există un text în babiloniană numit Mul. Apen, care descrie mișcarea stelelor și numește 66 dintre ele. Acest text datează probabil din anul 1000 î.Hr. dar ideile din el provin dintr-o tradiție îndelungată, care merge până în orașele din Sumeria.
Sumerienii identificau șapte planete pe cer, Mercur, Venus, Luna, Soarele, Marte, Jupiter și Saturn. Cu toate acestea, stelele erau la fel de interesante pentru ei și au dat nume multora dintre ele.
Zodiacul, așa cum îl cunoaștem noi, provine probabil tot de la sumerieni. Aceștia au identificat 12 constelații pe cer pe baza a ceea ce își imaginau că pot vedea.
Un text străvechi ajunge la noi prin intermediul asirienilor, deși ideile sunt mult mai vechi. Acesta spune:
„Zeii care se află în calea Lunii, prin ale căror regiuni trece Luna în decursul unei luni și pe care le atinge: Stelele, Taurul Cerului, Adevăratul Păstor al lui Anu, Bătrânul, Crocodilul, Marii Gemeni, Crabul, Leul, Furcul, Balanța, Scorpionul, Pabilsag, Peștele-Capră, Marele, Coada, Coada, Rândunica, Anunitu și Angajatul„.
Nu va fi greu de văzut multe dintre semnele moderne ale zodiacului în aceste nume, cel mai evident Gemeni, Săgetător, Leu, Scorpion și așa mai departe. Noi, oamenii moderni, am putea privi astronomia sumerienilor și a succesorilor lor ca pe o știință primitivă sau, alternativ, ca pe o idioțenie primordială. Dar interpretările moderne ale antichității sunt și mai sălbatice.
În 1968, un scriitor pe nume Erich von Daniken a publicat o carte plină de culoare, „Chariots of the Gods”, care susținea că inscripțiile antice din Biblie și alte povești antice reflectă un trecut în care extratereștrii au venit pe Pământ.
Ca să nu fie mai prejos, în 1976, Zecharia Sitchin a publicat o carte intitulată „A douăsprezecea planetă”, în care afirma că o specie extraterestră a venit pe Pământ de pe o planetă numită Nibiru acum 500.000 de ani pentru a reproduce o rasă de sclavi care să exploateze metale prețioase.
Aceștia, susținea el în mod colorat, erau Anunnaki din Mesopotamia.
Dar, dintr-o dată, ghețarii s-au topit, obligându-i să plece și provocând, de asemenea, marele potop menționat în Geneză. Întorcându-se pe Pământ, aceste ființe i-au învățat apoi pe oamenii din Orientul Mijlociu agricultura, au construit piramidele și alte minuni antice și într-o zi se vor întoarce.
Niciun istoric modern nu ia în serios acest lucru. O teorie a conspirației britanică mai recentă, pe nume David Icke, a susținut că acești Anunnaki erau de fapt oameni șopârlă reptilieni. Teoriile devin din ce în ce mai bizare.
Putem concluziona că viziunea sumeriană asupra lumii este cu siguranță luată în serios de foarte mulți, iar unii chiar și astăzi.
Există un aspect al inimii umane care tânjește după mister, după un sens spiritual într-un univers altfel confuz, care poate căuta scrierile antice cu speranța că va găsi ceva de valoare. Această calitate nu s-a schimbat niciodată din zilele primelor orașe.
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / Telegram / Google News. Și nu uitați, vă așteptăm și pagina noastră de Facebook !