Oamenii de știință au stabilit o analogie moleculară cu creierul caracatițelor și creierul oamenilor. Atât genomul uman, cât și genomul caracatiței conțin un număr mare de „gene săritoare” sau transpozoni care sunt capabili să se dubleze sau să se deplaseze în jurul genomului.
Deși nu toți sunt activi, acești transpozoni sunt văzuți ca materii prime pentru procesele evolutive. Într-un nou studiu, transpozonii aparținând familiei LINE (Long Interspersed Nuclear Elements) au fost descoperiți în partea creierului caracatiței care gestionează cogniția – un punct similar cu cel în care pot fi găsiți în creierul uman.
„Am sărit de pe scaun când, la microscop, am văzut un semnal foarte puternic de activitate al acestui element în lobul vertical, structura creierului care în caracatiță este sediul abilităților de învățare și cognitive, la fel ca și hipocampul în „om” , spune biologul Giovanna Ponte de la institutul de cercetare Anton Dohrn al Stazione Zoologică din Italia .
Cercetări recente au arătat că transpozonii LINE sunt reglați cu atenție în creierul uman și se crede că sunt legați de învățare și memorie, în parte pentru că sunt cei mai activi în hipocamp, unde procesele de învățare sunt controlate.
Găsind aceste gene săritoare în același loc din creierul a două specii de caracatiță – caracatița comună și caracatița din California, cercetătorii cred că au găsit un motiv cheie din spatele inteligenței ridicate prezentate de aceste creaturi marine.
Deși se știe că transpozonii folosesc mecanisme moleculare de copiere și lipire și de tăiere și lipire, studiul sugerează că aici se întâmplă mai multe – că există o relație directă cu complexitatea sistemului nervos, inclusiv a creierului
„.Descoperirea unui element din familia LINE, activ în creierul celor două specii de caracatiță, este foarte semnificativă pentru că adaugă susținere ideii că aceste elemente au o funcție specifică care merge dincolo de copy-and-paste”, spune Remo Sanges de la institutul Cercetare Şcoala Internaţională de Studii Avansate din Italia.
Mai mult, cercetătorii cred că am putea privi un exemplu de evoluție convergentă atunci când trăsături similare se dezvoltă independent la specii complet neînrudite și oferă aceeași adaptare, care în acest caz sunt abilități cognitive mai mari.
În lipsa unui acord scris, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil linkul articolului.
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / Telegram / Google News