Aparent, creierul uman este adaptat la perioadele episodice de lipsă de somn. Dar faptul că suntem capabili să supraviețuim uneia sau mai multor nopți nedormite nu înseamnă că somnul poate fi neglijat în mod constant fără a dăuna sănătății.
Somnul este esențial pentru viață, dar ce se întâmplă atunci când nu dormim suficient? Poate lipsa somnului să ne ucidă ?
La vârsta de șaptesprezece ani, Randy Gardner a stabilit un record mondial – 264 de ore fără somn. Gardner, în vârstă de 17 ani, a rămas treaz timp de 11 zile și 24 de minute în compania cercetătorului William Dement de la Universitatea Stanford, care a monitorizat îndeaproape parametrii fiziologici ai experimentatorului fără somn.
Acum, Gardner este un bărbat în vârstă și are o stare de sănătate bună, ceea ce nu înseamnă însă că lipsa somnului este inofensivă pentru organism.
În a patra zi fără somn, Gardner a început să aibă probleme de coordonare și cu organele senzoriale, chiar și percepția sa olfactivă a fost distorsionată. În a cincea zi au început halucinațiile; creierul a intrat într-o stare foarte ciudată.
O analiză a activității electromagnetice a creierului a arătat că, în acel moment, Gardner nu mai era complet treaz (deși nu avea ochii închiși); părți individuale ale creierului au intrat în modul de repaus și au redevenit active.
După ce și-a completat înregistrarea, Gardner a dormit timp de 14 ore și 46 de minute, s-a trezit singur în jurul orei 20:40 și a rămas treaz până în jurul orei 19:30 a doua zi, când a dormit încă zece ore și jumătate.
Cu toate acestea, după ce Gardner a adormit, profesorul Dement nu a constatat nicio abatere de la norma mentală și fiziologică.
Medicii sunt de acord că somnul insuficient cronic poate avea consecințe grave asupra sănătății, cum ar fi un risc crescut de boli de inimă, diabet, cancer, obezitate, depresie și alte afecțiuni. Cu toate acestea, nu există dovezi clare că lipsa somnului poate provoca direct moartea la om, cu excepția unor cazuri foarte rare.
Un astfel de caz este insomnia familială fatală (FFI), o tulburare genetică care afectează creierul și îi împiedică pe oameni să nu doarmă deloc. FFI duce la deteriorarea progresivă a funcțiilor mentale și fizice și, în cele din urmă, la deces.
Pacienții supraviețuiesc, de obicei, în medie 18 luni după diagnosticare. FFI este extrem de rară, afectând doar aproximativ 40 de familii din întreaga lume.
Un alt caz este privarea totală de somn, ceea ce înseamnă să rămâi treaz pentru perioade prelungite de timp fără să dormi. Acest lucru se poate întâmpla în mod voluntar, ca în unele practici religioase sau politice, sau involuntar, ca în unele forme de tortură sau stres extrem.
Privarea totală de somn poate avea efecte grave asupra creierului și corpului, cum ar fi afectarea cogniției, modificări ale dispoziției, halucinații, paranoia, tremurături, slăbirea sistemului imunitar și insuficiența organelor.
Cu toate acestea, este dificil de determinat dacă aceste efecte sunt cauzate direct de lipsa somnului sau de alți factori, cum ar fi malnutriția, deshidratarea, infecția sau trauma psihologică. În plus, este imposibil din punct de vedere etic să se efectueze experimente controlate pe oameni pentru a testa efectele letale ale lipsei totale de somn.
În lipsa unui acord scris, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil linkul articolului.
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / Telegram / Google News