În mod surprinzător, este posibil ca durata zilei să fi fost determinată de cantitatea de oxigen din atmosfera Pământului, care, la rândul ei, este determinată de abundența organismelor care fac fotosinteză.
Deși considerăm de la sine înțeles că zilele noastre durează 24 de ore, la începutul istoriei vieții planetei noastre, zilele erau chiar mai scurte. Durata zilei era mai scurtă deoarece luna era mai aproape.
„De-a lungul timpului, Luna a furat energia de rotație a Pământului pentru a o aduce pe o orbită mai înaltă, mai departe de Pământ”, a declarat Ross Mitchell, geofizician la Institutul de Geologie și Geofizică al Academiei Chineze de Științe și autorul principal al noului studiu publicat în Nature Geosciences .
„Majoritatea modelelor de rotație a Pământului prevăd că lungimea zilei devine din ce în ce mai scurtă mergând înapoi în timp”, a declarat Uwe Kirscher, coautor al studiului și cercetător în prezent la Universitatea Curtin din Australia.
Însă Mitchell și Kirscher nu au descoperit o schimbare lentă și constantă a lungimii zilei în timp. Cum măsoară cercetătorii lungimea zilei în antichitate? În ultimele decenii, geologii au folosit analiza anumitor roci sedimentare care păstrează straturi.
Numărați numărul de straturi sedimentare pe lună cauzate de fluctuațiile mareelor și cunoașteți numărul de ore dintr-o zi antică. Dar astfel de înregistrări ale mareelor sunt rare, iar cele păstrate sunt adesea contestate.
Din fericire, există o altă modalitate de a estima durata unei zile. Ciclostratigrafia este o metodă geologică care folosește stratificarea sedimentară ritmică pentru a detecta ciclurile astronomice „Milankovitch”, care reflectă modul în care schimbările de pe orbita și rotația Pământului afectează clima.
„Două cicluri Milankovitch, precesia și oblicitatea, sunt legate de oscilația și înclinarea axei de rotație a Pământului în spațiu. Prin urmare, rotația mai rapidă a Pământului primordial poate fi detectată în cicluri de precesie și oblicitate mai scurte decât în trecut”, a explicat Kirscher. Mitchell și Kirscher au profitat de o proliferare recentă a înregistrărilor Milankovitch, mai mult de jumătate din datele pentru timpurile antice fiind generate în ultimii șapte ani.
„Ne-am dat seama că a sosit în sfârșit momentul să testăm un fel de idee alternativă marginală, dar complet rezonabilă, despre paleoreacția Pământului”, a spus Mitchell. O teorie nedovedită este aceea că este posibil ca lungimea zilei să se fi oprit la o valoare constantă în trecutul îndepărtat al Pământului.
Pe lângă mareele oceanice legate de atracția Lunii, Pământul are, de asemenea, maree solare legate de încălzirea atmosferei în timpul zilei. Mareele atmosferice solare nu sunt la fel de puternice ca mareele oceanice lunare, dar acest lucru nu ar fi fost întotdeauna așa.
În trecut, când Pământul se rotea mai repede, atracția Lunii ar fi fost mult mai slabă. Spre deosebire de atracția Lunii, mareea solară împinge în schimb Pământul. Astfel, în timp ce luna încetinește rotația Pământului, soarele o accelerează.
„Prin urmare, dacă aceste două forțe opuse ar fi devenit egale în trecut, o astfel de rezonanță a mareelor ar fi făcut ca lungimea zilei Pământului să nu se mai schimbe și să rămână constantă pentru o vreme”, a declarat Kirscher. Și exact asta a arătat noua colecție de date.
Lungimea zilei Pământului pare să se fi oprit din creșterea sa pe termen lung și să se fi aplatizat la aproximativ 19 ore între două și un miliard de ani în urmă.
Momentul de impas se află în mod intrigant între cele două creșteri majore ale oxigenului. Timothy Lyons de la Universitatea din California, Riverside, care nu a fost implicat în studiu, a declarat:
Este fascinant să ne gândim că evoluția rotației Pământului ar fi putut influența evoluția compoziției atmosferei. Prin urmare, noul studiu susține ideea că ascensiunea Pământului până la nivelurile moderne de oxigen a trebuit să aștepte zile mai lungi înainte ca bacteriile fotosintetice să genereze mai mult oxigen în fiecare zi.
În lipsa unui acord scris, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil linkul articolului.
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / Telegram / Google News