Un animal vechi de 24.000 de ani a fost găsit viu, sănătos și gata să se reproducă
Descoperirea rotiferelor bdelloide reprezintă un pas uriaș în înțelegerea modului în care specimenele, poate chiar și oamenii, pot fi conservate timp de generații întregi
Rotiferele bdelloide sunt treze. În ultimii 24.000 de ani, microorganismul pluricelular a dormit în permafrostul siberian, după ce a fost înghețat în gheața arctică exact în aceeași perioadă în care oamenii s-au aventurat pentru prima dată în America de Nord, în timpul Paleoliticului superior, cunoscut și sub numele de epoca târzie a pietrei.
Rotiferele bdelloide sunt creaturi de apă dulce care pot fi găsite peste tot în lume, prea mici pentru a fi văzute cu ochiul liber, cu dimensiuni cuprinse între 150 și 700 μm. Pentru comparație, grosimea hârtiei măsoară între 70 și 180 μm.
Nu numai că animalul a revenit la viață după ce a dormit în gheață, dar a reușit să se cloneze de mai multe ori cu succes printr-o formă de reproducere asexuată cunoscută sub numele de partenogeneză.
Descoperirea extraordinară i-a determinat pe experți să ridice noi întrebări cu privire la mecanismele criptobiozei, stare în care activitatea metabolică este redusă la un nivel nedetectabil, fără a dispărea complet.
Descoperirea a fost făcută de cercetătorii de la Laboratorul de criologie a solului din Pușchino, Rusia, care au fost uimiți să descopere microorganismul viu și sănătos într-o mostră de sol prelevată din permafrostul din nord-estul Siberiei.
Datarea cu radiocarbon a constatat că probele au o vechime de aproximativ 24.000 de ani, au scris autorii într-un studiu publicat în revista Cell.
Probele de permafrost au fost prelevate din râul Alazeya, care curge din Siberia în Arctica. Cercetătorii au explicat că sunt siguri că organisme atât de mari precum rotiferele bdelloide nu ar fi putut să se deplaseze prin solul cimentat cu gheață.
„Prin urmare, nicio mișcare verticală semnificativă nu ar fi putut avea loc în sedimentele studiate și, prin urmare, microbii izolați au fost probabil prinși în permafrost în același timp cu substanțele organice datate cu radiocarbon”, se arată în studiu, care adaugă că datele de analiză a vârstei de la laboratorul AMS al Universității din Arizona arată că materialul are o vechime cuprinsă între 23.960 și 24.485 de ani.
Stas Malavin, unul dintre autorii studiului, a declarat că rezultatele reprezintă un mare pas înainte pentru cercetători în tranziția de la conservarea organismelor unicelulare la cele cu intestine și creiere.
„Concluzia este că un organism pluricelular poate fi înghețat și conservat ca atare timp de mii de ani și apoi să revină la viață – un vis al multor scriitori de science-fiction”, a spus Malavin. Cu toate acestea, amploarea deplină a acestor vise science-fiction este încă departe, a adăugat expertul. Cu cât un organism este mai complex, cu atât este mai dificil să îl păstrezi în viață, cum este cazul mamiferelor.
Alte organisme cu o supraviețuire extraordinară
Descoperirile echipei reprezintă o adăugire revoluționară la lista scurtă de organisme care s-au dovedit capabile să supraviețuiască unor perioade de timp atât de extraordinare.
Anterior, o pereche de nematode preistorice a fost descoperită și reînviată cu succes în Rusia. Se crede că viermii aveau o vechime cuprinsă între 30.000 și 42.000 de ani. În mod similar, numeroase plante și mușchi preistorici s-au regenerat cu succes după multe mii de ani prinși în gheață.
Cu toate acestea, niciunul dintre specimenele descoperite anterior nu a fost atât de complex precum rotitoarele bdelloide.
În altă parte, în tundrele înghețate din întreaga lume, schimbarea condițiilor de gheață a scos la iveală descoperiri care au ajutat la găsirea unor răspunsuri la întrebări vechi. În ultimii ani, dezghețarea permafrostului a permis cercetătorilor să studieze un număr tot mai mare de organisme preistorice, inclusiv multe mamifere mult mai mari.
În 2016, un prospector din Canada a atins un strat de permafrost care se dezgheață și a scos la iveală un specimen asemănător unui câine.
În decembrie 2020, cercetătorii au ajuns la concluzia că acesta era de fapt un pui de lup cenușiu din Pleistocen, vechi de 57.000 de ani, cel mai bine conservat animal de acest tip.
În mod similar, un rinocer lânos vechi de 20.000 de ani a fost descoperit de un fermier siberian în zona Yakutia în 2021. Cercetătorii cred că mamiferul adolescent s-a înecat probabil în râul Tirekhtyakh înainte ca trupul său să fie perfect conservat de condițiile de gheață din regiune.
Cercetări suplimentare
După descoperirea lor, Malavin a declarat că echipa sa va continua să investigheze tundra în căutarea altor organisme capabile de criptobioză.
El a spus că speră să afle mai multe despre ceea ce face ca rotiferele bdelloide să fie capabile de o astfel de supraviețuire. Această descoperire ar putea fi adevărata descoperire, de calibru science-fiction.
„Speranța este că informațiile obținute de la aceste animale minuscule vor oferi indicii despre cum să se criogenizeze mai bine celulele, țesuturile și organele altor animale, inclusiv ale oamenilor”, speră cercetătorii.
În lipsa unui acord scris, puteți prelua maxim 250 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil linkul articolului.
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / Telegram / Google News. Și nu uitați, vă așteptăm și pagina noastră de Facebook !