Un student de 21 de ani a reușit să descifreze primul cuvânt din manuscrisele de la Herculaneum
Un student la informatică în vârstă de 21 de ani, Luke Farritor, de la Universitatea Nebraska-Lincoln, a ieșit victorios din Vesuvius Challenge, dezlegând misterele manuscriselor antice de la Herculaneum.
Un student în vârstă de 21 de ani a reușit să descifreze cu succes primul cuvânt din pergamentele Herculaneum, carbonizate în timpul erupției Muntelui Vezuviu
Manuscrisul Herculaneum cu linii laser scanate la Institut de France de Brent Seales și echipa sa.
Aceste pergamente, carbonizate în timpul erupției Muntelui Vezuviu din anul 79 d.Hr., au scăpat mult timp cercetătorilor din cauza fragilității lor, însă progresele recente în domeniul inteligenței artificiale (AI) le scot la lumină.
Manuscrisele de la Ercolano, descoperite în anii 1700 într-o vilă grandioasă despre care se crede că a aparținut socrului lui Iulius Cezar, au reprezentat o enigmă ispititoare. În mod tradițional, prea delicate pentru a fi desfăcute, pergamentele au reprezentat o provocare unică pentru cercetătorii care încercau să descifreze textele antice pierdute.
Cu toate acestea, provocarea Vesuvius Challenge, susținută de fonduri din Silicon Valley și condusă de Brent Seales, un informatician de la Universitatea din Kentucky, revoluționează înțelegerea noastră cu privire la acest artefact istoric unic.
Luke Farritor, participant la Vesuvius Challenge, a identificat caracterele care formează cuvântul grecesc pentru „PURPLE”.
Descoperirea a venit în momentul în care Farritor a reușit să descifreze primul cuvânt din pergamente, o realizare monumentală în încercarea de a dezvălui secretele acestei biblioteci antice intacte. Cuvântul, „porphyras”, un termen grecesc antic pentru „violet”, a fost identificat cu ajutorul unui algoritm de învățare automată dezvoltat de Farritor.
Această descoperire nu numai că i-a adus acestuia o recompensă de 40.000 de dolari, dar a deschis și ușa pentru decodificarea celor 800 de pergamente rămase.
Provocarea Vesuvius Challenge, lansată la începutul acestui an, a invitat participanții să folosească inteligența artificială și învățarea automată pentru a desluși pergamentele fără a le atinge fizic.
Utilizarea imaginilor 3D cu raze X, furnizate de Seales și echipa sa, le-a permis concurenților să navigheze în sarcina dificilă de a descifra texte care au rămas ilizibile timp de peste două milenii.
Această descoperire se bazează pe succesul anterior al lui Seales în utilizarea scanărilor CT pentru a desface și citi virtual pergamentele antice, cum ar fi pergamentul En-Gedi din 2016. Provocarea unică reprezentată de pergamentele de la Herculaneum, cu starea lor carbonizată și cerneala cu cărbune, a necesitat abordări creative.
Provocarea Vesuvius Challenge, bazată pe inteligență artificială, a valorificat puterea colectivă a peste 1 500 de echipe de cercetare, încurajând colaborarea și inovarea.
Algoritmul lui Farritor s-a concentrat pe texturi subtile ale suprafeței, cunoscute sub numele de „crackle”, identificate în scanările efectuate de un alt concurent, Casey Handmer.
Modelul de crăpătură a fost un indiciu al cernelii, ceea ce l-a determinat pe Farritor să își antreneze modelul de învățare automată pentru a recunoaște și descifra literele. Rezultatul a fost dezvăluirea cuvântului „porphyras” și un salt semnificativ în procesul de descifrare.
Descoperirea nu este un triumf doar pentru Farritor, ci și pentru studiile clasice. Federica Nicolardi, papirolog la Universitatea Federico II din Napoli, și-a exprimat entuziasmul cu privire la impactul potențial asupra înțelegerii lumii antice.
Ea a subliniat faptul că textele păstrate din Biblioteca din Herculaneum sunt complet necunoscute din alte surse, oferind posibilitatea de a extinde canonul antic.
Seales, reflectând asupra efortului de colaborare, a declarat: „Provocarea Vesuvius ne-a permis să înscriem mai mult de o mie de echipe de cercetare pentru a lucra la o problemă la care, în mod normal, ar fi lucrat aproximativ cinci persoane”.
Provocarea în curs de desfășurare este dotată cu un mare premiu de 700.000 de dolari pentru identificarea a patru pasaje distincte de cel puțin 140 de caractere, motivând cercetătorii din întreaga lume să contribuie la acest efort revoluționar.
Seales preconizează că învățarea automată ar putea debloca „biblioteca invizibilă”, inclusiv textele din legăturile cărților medievale, palimpsestele și vechile cutii de mumii egiptene. Farritor, care și-a rulat deja modelele pe alte segmente ale pergamentului, anticipează dezvăluirea multor alte caractere în încercarea de a descifra biblioteca antică.
sursa foto. Credit: Vezuvius Challenge
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / Telegram / Google News. Și nu uitați, vă așteptăm și pagina noastră de Facebook !