Arheologii marini au descoperit rămășițele unui oraș pe fundul Golfulului Cambay, în largul coastei vestice a Indiei.
Cu ajutorul unui echipament de scanare sonar, care trimite un fascicul de unde sonore în adâncurile oceanului, au descoperit modele geometrice gigantice. Situl uriaș, care se întindea pe o lungime de cinci mile și o lățime de două mile, se presupune că preceda cu peste 5.000 de ani primele vestigii cunoscute din subcontinent, dar acest lucru a fost contestat.
Descoperirea lor a fost făcută din întâmplare în timpul emisiunii lui Graham Hancock „Underworld – Regate inundate din epoca glaciară”.
„Sfârșitul marii ere glaciare a modelat planeta pe care trăim astăzi”, a afirmat falsul arheolog. Pe măsură ce calotele glaciare s-au topit și nivelul mării a crescut cu 400 de metri, o cantitate masivă de apă s-a revărsat în lac.
„Inundațiile au înghițit cele mai bune ținuturi de coastă din lume, iar toate urmele oamenilor care au trăit acolo au pierit sub valuri. S-ar putea ca sutele de mituri despre inundații din întreaga lume să fi fost inspirate de aceste inundații masive?”
Hancock a continuat să explice de ce crede că descoperirea din India ar putea fi legată de Epoca de Gheață, în ciuda faptului că lucrarea sa nu a fost niciodată publicată într-o revistă academică. „Noi dovezi de pe fundul oceanului din India dovedesc că povestea este adevărată”, a susținut el.
„Este vorba despre Golful Cambay din nord-vestul Indiei, unde oamenii de știință care lucrează la studii de poluare au făcut o descoperire accidentală uimitoare la sfârșitul anului 2001. „Ei au descoperit rămășițele unei metropole antice care acoperă o regiune largă a fundului mării la 25 de mile de coastă, la o adâncime de 120 de picioare. „Descoperirea amenința să demonteze ceea ce arheologii credeau că știu despre originile civilizației.”
Hancock a continuat să descrie ceea ce credea că au recuperat din mare. „Au descoperit un oraș de mărimea Manhattan-ului, cu ziduri și piețe gigantice”, a continuat el.
„Artefactele făcute de om din orașele înecate au returnat date de carbon de până la 9.500 de ani – cu 5.000 de ani mai vechi decât orice altă metropolă dezgropată de arheologii de pretutindeni. „Aceasta sugerează că avem de-a face cu o civilizație care a dispărut la sfârșitul Epocii Glaciare, poate chiar una dintre civilizațiile din epoca inundațiilor menționate în miturile potopului.”
Datarea cu carbon a resturilor sitului, care includea materiale de construcție, ceramică, părți de pereți, mărgele, sculpturi și oase umane, a fost controversată. Dragarea a fost folosită pentru a recupera artefactele de pe sit, mai degrabă decât o excavare arheologică supravegheată, potrivit unei preocupări principale. Ca urmare, unii cercetători consideră că aceste artefacte nu pot fi legate în mod clar de un sit, mai ales că Golful Mexic este conectat la numeroase râuri.
Ca urmare, numeroși arheologi notabili au respins o bucată de lemn descoperită și datată la 7500 î.Hr. ca neavând nicio legătură cu datarea sitului. Dr. D.P. Agrawal, președinte al Grupului Paleoclimatologic și fondator al instalațiilor de testare a carbonului 14 din India, a declarat într-un articol din Frontline Magazine că piesa a fost datată de două ori, în laboratoare diferite.
Institutul Național de Cercetare Geofizică (NGRI) a atribuit o dată de 7190 î.Hr., în timp ce Institutul Birbal Sahni de Paleobotanică (BSIP) a atribuit o dată de 7545-7490 î.Hr.
Dr. Agrawal a declarat că găsirea unei bucăți de lemn vechi nu implică descoperirea unei civilizații antice. Având în vedere că Marea Arabiei era cu 100 de metri mai joasă decât este acum 20.000 de ani și că creșterea lentă a nivelului mării a scufundat păduri întregi, el a motivat că fragmentul de lemn este o descoperire obișnuită.
Cei mai mulți oameni cred că scafandrii au descoperit pur și simplu un mare depozit de relicve antice împrăștiate în zonă.
În lipsa unui acord scris, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil linkul articolului.
Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / Telegram / Google News