Vymanika Shastra: textul sanscrit vechi de 7000 de ani pentru a construi aeronave capabile de călătorii interstelare

vimana descrisa intr-un text sanscrit

Sanskrita este una dintre cele mai vechi limbi supraviețuite din lume. India este probabil singura țară care deține cultura și tradiția spuse cândva de zeii antici din epoca antediluviană. Multe texte și epopee antice sanscrite povestesc cunoștințele împărtășite de zei (sau astronauți antici) oamenilor.

Epopeea Mahabharata scrisă în jurul anului 5561 î.Hr., iar Bhagavata Purana în jurul anului 1652 î.Hr. a înregistrat o mulțime de informații științifice despre embriologie.

Una dintre cele mai importante invenții care au schimbat lumea modernă este considerată a fi „Aviația”, care a fost deținută de hindușii antici în urmă cu 7000 de ani.

Manuscrisele antice sanscrite spun că navele zburătoare au vizitat continentul în urmă cu peste 7.000 de ani.

Dr. V. Raghavan (1908-1979), un savant în sanscrită de la Universitatea Madras, era convins că documente vechi de secole în sanscrită dovedesc că extratereștrii din spațiul cosmic au vizitat Pământul.

„Cincizeci de ani de cercetare a acestor lucrări antice mă convinge că există ființe vii pe alte planete și că au vizitat Pământul încă din 4.000 î.Hr.”, a spus el.

Pagină cu traducere în engleză a Vyamanika Shastra publicată în 1973

Vymanika Shastra este un tratat vedic de aeronautică al unui vechi Rishi care descrie avioane indigene gigantice care au călătorit între orașe și continente acum 7.000 de ani.

Textul se spune că a fost dictat de un bărbat pe nume Pandit Subbaraya Shastri înainte ca frații Wright să decoleze primul lor avion. A fost dezvăluit pentru prima dată lumii în 1952 de GR Josyer, iar prima traducere din sanscrită în engleză a fost publicată în 1973.

Cartea descrie patru tipuri de vehicule zburătoare, inclusiv Rukma, Sundara, Tripura și Sundara.

Rukma vimana are un con cilindric, configurația celui de-al doilea a fost ca o rachetă. Tripura Vimana avea trei niveluri, iar la etajul al doilea, erau cabine pentru pasageri, acest vehicul polivalent putea fi folosit atât pentru călătorii aeriene, cât și subacvatice.

Shakuna Vimana este ca o pasăre asemănătoare cu un avion modern, are mai multe niveluri, fiecare conținând diferite mașini. Desenele arată părți precum cilindrul, angrenajul melcat cu piston și pompele care par complet moderne (dincolo de secolul al XVIII-lea).

Vimanas din epopeele Indiei nu sunt doar avioane, ci și orașe întregi zburătoare. Picturile tradiționale de vimana amintesc mai mult de ilustrațiile din basme, în timp ce cele moderne sunt prea schematice și nu foarte clare. Între timp, textul antic care descrie aceste dispozitive este atât de impresionant și de proeminent, încât arată ca artă SF care descrie viitorul.

La cel de-al 102-lea Congres indian de știință, desfășurat în 2015 la Mumbai, căpitanul Anand J. Bodas, pilot în retragere al Forțelor Aeriene Indiene, a prezentat o lucrare despre „Tehnologia aviației indiene antice” și a vorbit despre aeronavele antice ale Indiei descrise în textul sanscrită de „Maharshi Bharadwaja”.

Avioanele gigantice de 18 metri cu 40 de motoare și un vechi sistem radar indian „rooparkanrahasya” ar putea călători între orașe, țări și planete.

În plus, Vymanika Shastra conține și detalii tehnice despre fabricarea aeronavelor. Textul sanscrit are formulele aliajelor metalice, materialelor ceramice și sticlei care au fost folosite la construcția vimanei. Este destul de dificil să găsești traducerea multor termeni sanscriți, dar sensul unora a fost găsit în Ayurveda, sistemul antic de medicină indiană.

În vechea epopee hindusă Ramayana, Pushpaka Vimana al regelui Ravana (care a capturat Vimana de la Lord Kubera, iar Rama i-a returnat-o lui Kubera) este cel mai citat exemplu de vimana.

„La ordinul lui Rama, magnificul car s-a ridicat la un munte de nor cu un zgomot extraordinar. Un alt pasaj spune: Bhima a zburat cu Vimana lui pe o rază enormă care era la fel de strălucitoare ca soarele și făcea un zgomot ca tunetul unei furtuni.”

Conform comentariului lui Maharshi Dayananda Saraswati (publicat pentru prima dată în 1878 sau mai devreme), există referiri la avioane în mantrele vedice:

„….mergând de la o insulă la alta cu aceste meșteșuguri în trei zile și nopți….și. Doar un popor inteligent a construit nave pentru a traversa oceanele…..sărind rapid în spațiu cu o navă care folosește foc și apă…..conținând 12 stamghas (stâlpi), o roată, trei mașini, 300 de pivoți și 60 de instrumente.”

În timp ce, pe de altă parte, manuscrisul de la Sibiu, descoperit în 1961, descrie în detaliu principiile rachetei și există și desene cu modele de rachete spațiale în trei trepte. Documentul conține o descriere a tehnologiilor pentru combinarea artificiilor cu arme și chiar construcția unui deltaplan, precum și pentru instrucțiuni pentru crearea amestecurilor de combustibili ca combustibil lichid pentru rachete.

Deși se spune că un om pe nume Conrad Haas a scris manuscrisul, mulți oameni cred că a fost scris folosind niște texte și mai vechi.

Teoreticienii astronauților antici sunt convinși că zeii antici aveau vehicule spațiale pentru a călători în spațiul cosmic, dar cum au reușit să își alimenteze navele spațiale?

În 2015, o echipă de arheologi a descoperit o cantitate mare de mercur lichid sub o piramida mexicană. Există mai multe ocazii în care mercurul se găsește sub forma unui pigment roșu pudrat numit cinabru în mormintele mezoamericanilor, dar găsirea lui sub formă lichidă este extrem de rară. Prezența mercurului lichid ar fi putut fi o parte a sistemului de propulsie folosit de azteci.

Autorul elvețian Erich von Däniken a spus: „Mercurul lichid nu a fost găsit doar în Teotihuacan, conform vechilor texte indiene, ci a făcut și cândva parte din sistemul de propulsie pe care extratereștrii îl foloseau pentru mașinile lor zburătoare”.

Potrivit profesorului Shivanandam de la Sri Chandrasekharendra Saraswathi Viswa Mahavidyalaya (Universitatea Sri Chandrasekharendra Saraswathi, Kanchipuram, India), cu aproximativ 7000 de ani în urmă, oamenii din India știau cum să creeze vimanas (mașini zburătoare) pentru a traversa cerul și nu numai, folosind o tehnologie pe care NASA încă încearcă să pună în aplicare.

În lipsa unui acord scris, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil linkul articolului.

Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / Telegram /  Google News

Trimite articolul și prietenilor tăi !