Analiza critică a teoriei conspirației internetului mort

Teoria internetului mort este o teorie populară a conspirației online care sugerează că internetul nu este real și că, în schimb, este condus de roboți sau de inteligență artificială. Data indicată pentru această „moarte” este, în general, în jurul anului 2016 sau 2017.

Potrivit acestei teorii, majoritatea activităților de pe internet sunt generate de sisteme automate care imită comportamentul uman și că web-ul nu este real deoarece este generat exclusiv de inteligența artificială.

Teoria susține că activitatea umană este din ce în ce mai marginalizată, iar web-ul este acum controlat de roboți, algoritmi și programe de inteligență artificială. Această idee a unui internet mort este un gând surprinzător și a câștigat teren printre trolii de internet și teoreticienii conspirației care cred că web-ul își pierde autenticitatea.

Totuși, această teorie nu se bazează pe dovezi solide sau pe un raționament logic. Este o interpretare eronată și exagerată a unor fenomene reale care se întâmplă pe internet, cum ar fi creșterea activității boturilor, proliferarea știrilor false și utilizarea tot mai frecventă a conținutului generat de inteligența artificială.

Aceste fenomene nu sunt semne ale unui internet mort, ci mai degrabă ale unui internet în schimbare, care prezintă noi provocări și oportunități pentru utilizatorii umani.

În acest articol, vom examina principalele argumente și ipoteze ale teoriei internetului mort și vom arăta de ce acestea sunt greșite sau înșelătoare. De asemenea, vom explora unele dintre tendințele și evoluțiile reale care modelează internetul în prezent și modul în care acestea afectează creativitatea și interacțiunea umană.

Vom susține că internetul nu este mort, dar că se schimbă și că trebuie să ne adaptăm la aceste schimbări prin gândire critică și conștientizare etică.

Argumentele principale ale teoriei internetului mort

Teoria internetului mort este o teorie a conspirației online relativ nouă și, ca atare, nu multă lume a auzit de ea. Cu toate acestea, cei care cred în ea se împart în două grupuri principale: trolii de internet și adevărații credincioși.

Trollii de internet, după cum sugerează și numele, sunt persoane cărora le place să provoace și să antagonizeze alte persoane online. Aceștia văd în Teoria Internetului Mort o modalitate de a-și promova propriile obiective de a provoca haos și confuzie.

Prin răspândirea de informații false despre faptul că internetul este condus de roboți sau de inteligență artificială, ei speră să îi deruteze și să îi supere pe cei care se bazează pe internet pentru informații și divertisment.

Pe de altă parte, adevărații credincioși văd în Teoria Internetului Mort o amenințare reală la adresa viitorului internetului.

Aceștia cred că internetul este deja invadat de roboți și de conținut generat de AI și că activitatea umană este din ce în ce mai marginalizată. Unii merg chiar atât de departe încât susțin că internetul, așa cum îl cunoaștem, este mort și că trăim acum într-o eră a „internetului zombi”.

Indiferent de motivele sau convingerile lor, cei care subscriu la teoria internetului mort reprezintă un grup mic, dar vocal, de persoane care văd internetul ca pe un loc întunecat și amenințător, în care creativitatea și ingeniozitatea umană sunt înlocuite de sisteme automate și algoritmi.

Principalele argumente pe care aceștia le folosesc pentru a-și susține teoria sunt:

  • Internetul este condus mai degrabă de roboți decât de oameni.
  • Web-ul nu este real, deoarece este generat exclusiv de inteligența artificială.
  • Activitatea umană este din ce în ce mai marginalizată pe internet.

Să analizăm mai îndeaproape fiecare dintre aceste argumente și să vedem de ce sunt greșite sau exagerate.

Internetul este condus de roboți mai degrabă decât de oameni

Una dintre principalele afirmații ale teoriei internetului mort este că majoritatea conținutului și activității online este generată de roboți mai degrabă decât de oameni. Boții sunt aplicații software care execută sarcini automate pe internet, cum ar fi postarea de comentarii, aprecierea postărilor, crearea de conturi, extragerea de date etc.

Conform acestei teorii, roboții sunt responsabili pentru crearea majorității conținutului și activității online, lăsând foarte puțin loc pentru o interacțiune umană autentică.

Această afirmație se bazează pe unele statistici care arată că activitatea roboților a crescut semnificativ pe internet în ultimii ani. De exemplu, potrivit unui raport realizat de Imperva, în 2019, roboții au reprezentat 52% din tot traficul web la nivel global, în creștere de la 48% în 2018. De asemenea, raportul a constatat că 20% din tot traficul web a fost generat de roboți răi, care sunt programe malițioase care efectuează acțiuni dăunătoare sau frauduloase pe site-uri web sau platforme.

Cu toate acestea, aceste statistici nu dovedesc că internetul este condus de roboți, mai degrabă decât de oameni. Ele arată doar că activitatea roboților a devenit mai răspândită și mai sofisticată pe web.

Există încă mulți utilizatori umani care creează conținut original și se angajează în interacțiuni semnificative pe diverse platforme și site-uri web. De exemplu, potrivit Statista, în 2020 existau 4,66 miliarde de utilizatori activi de internet la nivel mondial, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate din populația globală folosea internetul în mod regulat.

În plus, potrivit Pew Research Center, în 2019, 72% dintre adulții americani foloseau cel puțin un site de socializare, ceea ce indică un nivel ridicat de participare și comunicare umană pe aceste platforme.

Prin urmare, în timp ce activitatea roboților poate fi în creștere în unele părți ale web-ului, acest lucru nu înseamnă că activitatea umană este în scădere sau irelevantă. Este posibil ca roboții să fie capabili să genereze anumite tipuri de conținut sau să îndeplinească anumite tipuri de sarcini mai eficient sau mai eficace decât oamenii, dar nu pot înlocui creativitatea sau emoțiile umane.

Boții pot fi capabili să imite într-o anumită măsură comportamentul sau limbajul uman, dar nu pot înțelege sau exprima semnificația sau valorile umane. Boții pot fi capabili să influențeze anumite aspecte ale culturii sau discursului online, dar nu le pot determina sau defini.

Web-ul nu este real pentru că este generat exclusiv de inteligența artificială

O altă afirmație a teoriei internetului mort este că web-ul nu este real deoarece este generat exclusiv de inteligența artificială. AI înseamnă inteligență artificială, care se referă la sistemele sau programele informatice care pot îndeplini sarcini care, în mod normal, necesită inteligență sau cunoaștere umană.

Conform acestei teorii, cea mai mare parte a conținutului și a activității online este creată de AI, mai degrabă decât de oameni. Teoria implică, de asemenea, faptul că conținutul și activitatea generate de IA sunt false sau înșelătoare, deoarece nu reflectă realitatea sau adevărul uman.

Această afirmație se bazează pe câteva exemple de conținut sau activitate generată de AI care au devenit mai frecvente sau mai vizibile pe web în ultimii ani. De exemplu:

  • Deepfakes: Acestea sunt videoclipuri sau imagini care utilizează tehnici de inteligență artificială pentru a manipula sau înlocui fețele sau vocile persoanelor cu cele ale altora. Acestea pot fi utilizate în scopuri de divertisment (cum ar fi schimbarea fețelor celebrităților) sau în scopuri rău intenționate (cum ar fi răspândirea de informații false sau șantajarea oamenilor).
  • GPT: Acesta este un sistem de inteligență artificială dezvoltat de OpenAI care poate genera texte în limbaj natural pe baza unor indicații sau contexte date. Acesta poate fi utilizat pentru diverse aplicații (cum ar fi scrierea de articole sau generarea de subtitrări) sau în scopuri amuzante (cum ar fi crearea de glume sau povești).
  • Recenzii false: Acestea sunt recenzii scrise de roboți sau de scriitori plătiți pentru a promova sau a retrograda produse sau servicii pe platforme online (cum ar fi Amazon sau Yelp). Ele pot fi folosite pentru a influența comportamentul sau opiniile consumatorilor.
  • Știri false: Acestea sunt știri scrise de roboți sau de oameni cu informații false sau înșelătoare pentru a înșela cititorii sau telespectatorii. Ele pot fi folosite pentru a manipula opinia publică sau agenda.

Cu toate acestea, aceste exemple nu dovedesc că web-ul nu este real, deoarece este generat exclusiv de AI. Ele arată doar că conținutul sau activitatea generată de IA a devenit mai avansată și mai răspândită în anumite părți ale web-ului.

Există încă mulți utilizatori umani care creează conținut și activități autentice pe diverse platforme și site-uri web. De exemplu:

  • Conținut generat de utilizatori: Acesta se referă la orice tip de conținut (cum ar fi text, imagini, videoclipuri) creat de utilizatori, mai degrabă decât de producători profesioniști (cum ar fi jurnaliștii). Acesta poate fi utilizat în diverse scopuri (cum ar fi schimbul de informații sau exprimarea de opinii) sau pentru plăcere personală (cum ar fi postarea de selfie-uri).
  • Crowdsourcing: Se referă la orice tip de sarcină (cum ar fi colectarea de date) realizată de un grup mare de utilizatori, mai degrabă decât de o singură entitate (cum ar fi o companie). Acesta poate fi utilizat în diverse scopuri (cum ar fi rezolvarea unor probleme) sau pentru binele social (cum ar fi donarea de bani).
  • Comunități online: Acestea se referă la orice tip de grupuri (cum ar fi forumurile) formate de utilizatori care împărtășesc interese sau obiective comune (cum ar fi hobby-urile). Acestea pot fi utilizate în diverse scopuri (cum ar fi învățarea) sau pentru sprijin social (cum ar fi stabilirea de prietenii).

Prin urmare, în timp ce conținutul sau activitatea generată de inteligența artificială poate fi în creștere în unele părți ale web-ului, aceasta nu înseamnă că, conținutul sau activitatea generată de oameni, este în scădere sau invalidă.

Conținutul sau activitatea generată de IA poate fi capabilă să producă anumite tipuri de conținut sau să îndeplinească anumite tipuri de sarcini mai rapid sau mai precis decât oamenii, dar nu poate înlocui originalitatea sau diversitatea umană.

Conținutul sau activitatea generată de IA poate fi capabilă să imite într-o anumită măsură stilul sau formatul uman, dar nu poate capta sau transmite semnificația sau valorile umane. Conținutul sau activitatea generată de IA poate fi capabilă să influențeze anumite aspecte ale realității sau adevărului online, dar nu le poate crea sau controla.

Internetul nu este mort, dar se schimbă

Internetul este un sistem complex și dinamic care implică atât actori umani, cât și non-umani. Acesta evoluează și se transformă în mod constant ca răspuns la diverși factori și forțe. Nu este o realitate statică sau fixă care poate fi definită sau măsurată cu ușurință. Nu este o entitate monolitică sau omogenă care poate fi ușor de clasificat sau etichetat. Nu este un fenomen mort sau fals care poate fi ușor de respins sau ignorat.

Internetul este un fenomen viu și divers care necesită atenția și implicarea noastră. Este un mediu creativ și interactiv care ne permite să ne exprimăm și să comunicăm. Este o platformă provocatoare și influentă care ne afectează percepția și comportamentul. Este o resursă reală și valoroasă care merită respectul și responsabilitatea noastră.

Internetul nu este mort, dar se schimbă. La fel și noi.

În lipsa unui acord scris, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil linkul articolului.

Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / TelegramGoogle News

Citește și....

De același autor