Extincție în masă: O căldură fără precedent ar putea elimina omul și mamiferele

Un nou studiu realizat de Universitatea din Bristol relevă faptul că o căldură fără precedent ar putea duce la următoarea extincție în masă, eliminând aproape toate mamiferele de pe Pământ peste aproximativ 250 de milioane de ani.

Această cercetare prezintă primele modele climatice construite de un supercomputer pentru un viitor îndepărtat.

Temperaturi în creștere
Temperaturile globale se află pe o traiectorie ascendentă constantă. Această creștere se datorează în principal faptului că Soarele devine din ce în ce mai strălucitor, emițând mai multă energie și încălzind Pământul.

Acest fenomen nu este doar o proiecție pentru viitor, ci un proces în desfășurare care are deja un impact semnificativ asupra planetei noastre.

În plus, procesele tectonice, care sunt fundamentale pentru formarea supercontinentelor, sunt din ce în ce mai frecvente. Aceste procese duc la erupții vulcanice mai frecvente, care, la rândul lor, produc cantități uriașe de dioxid de carbon. Acest gaz cu efect de seră este eliberat în atmosferă, contribuind și mai mult la creșterea temperaturilor globale.

Această creștere a temperaturilor nu este doar o problemă pentru mediu, ci are și un impact direct asupra vieții pe Pământ. De exemplu, creșterea temperaturilor poate duce la schimbări în tiparele meteorologice, provocând secete și valuri de căldură mai frecvente și mai intense.

Aceste schimbări pot avea un impact devastator asupra ecosistemelor și biodiversității planetei noastre și ar putea duce chiar la o extincție în masă.

Adaptarea mamiferelor la condiții extreme
Mamiferele, inclusiv oamenii, au dat dovadă de o reziliență remarcabilă de-a lungul istoriei. Această reziliență provine din capacitatea lor de a se adapta la condiții meteorologice extreme. Printre adaptările cheie se numără blana și hibernarea în frig, precum și perioade scurte de hibernare în timpul vremii calde.

Blana, de exemplu, asigură o izolație termică vitală, protejând mamiferele de frigul extrem. Hibernarea, pe de altă parte, permite mamiferelor să supraviețuiască perioadelor de lipsă de hrană în timpul iernii, prin încetinirea metabolismului și reducerea temperaturii corpului.

În ciuda acestor adaptări, toleranța mamiferelor la temperaturi ridicate a rămas, în general, constantă. Acest lucru înseamnă că, deși mamiferele pot supraviețui la temperaturi extrem de scăzute, expunerea la temperaturi extrem de ridicate poate fi mult mai dificil de gestionat.

Acest lucru este deosebit de relevant în contextul schimbărilor climatice, unde temperaturile globale sunt în creștere. Dacă temperaturile continuă să crească, este posibil ca mamiferele să aibă din ce în ce mai multe dificultăți de supraviețuire în anumite regiuni ale lumii. Acest lucru subliniază importanța abordării schimbărilor climatice și a eforturilor de atenuare a efectelor acestora.

Extincție în masă: O căldură fără precedent ar putea elimina omul și mamiferele

Schimbările climatice induse de om și consecințele acestora
Schimbările climatice provocate de om și încălzirea globală devin o cauză tot mai frecventă a stresului termic și a mortalității cauzate de căldură în unele regiuni ale lumii.

Aceste fenomene sunt rezultatul unei serii de activități umane, inclusiv arderea combustibililor fosili, despăduririle și agricultura intensivă, care eliberează cantități mari de gaze cu efect de seră în atmosferă.

Aceste gaze cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon și metanul, rețin căldura solară în atmosfera terestră, ceea ce determină creșterea temperaturii globale. Această creștere a temperaturilor poate duce la o serie de efecte negative, inclusiv creșterea nivelului mării, creșterea frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme și pierderea biodiversității.

În ciuda acestor efecte îngrijorătoare, cercetările sugerează că planeta ar trebui să rămână în mare parte locuibilă până când va avea loc o schimbare seismică a masei terestre în viitor. Această schimbare, care ar putea avea loc într-un viitor nu foarte apropiat, ar putea duce la o creștere și mai mare a temperaturilor globale și la un stres suplimentar asupra ecosistemelor Pământului.

Cu toate acestea, este important de menționat că avem încă posibilitatea de a atenua efectele schimbărilor climatice și de a evita extincția în masă a mamiferelor.

Prin adoptarea unor politici de atenuare a schimbărilor climatice, cum ar fi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și promovarea surselor de energie regenerabilă, putem lucra pentru a asigura un viitor durabil pentru planeta noastră și pentru toate speciile care o locuiesc.

„Pangea Ultima” pe Pământ
O echipă de oameni de știință din diferite părți ale lumii a întreprins o ambițioasă misiune pentru a prezice viitorul planetei noastre. Această echipă a aplicat modele climatice sofisticate pentru a simula posibilele tendințe ale temperaturii, vântului, ploii și umidității pentru următorul supercontinent, care a fost numit „Pangeea Ultima”.

Pangea Ultima este un posibil supercontinent al viitorului , care se va forma probabil peste 250 de milioane de ani, conform ipotezelor geologului Christopher Scotese . Numele amintește de Pangea , supercontinentul paleozoic

Conform previziunilor oamenilor de știință, Pangaea Ultima ar trebui să se formeze în următorii 250 de milioane de ani. Această predicție se bazează pe o serie de factori, inclusiv mișcările plăcilor tectonice și tendințele climatice actuale.

Pentru a estima nivelul viitorului nivel de CO2, un element cheie în înțelegerea climatului viitor, echipa a folosit o combinație de modele. Printre acestea se numără modelele de mișcare a plăcilor tectonice, care ajută la prezicerea modului în care Pământul se va mișca și se va conforma în timp.

De asemenea, au folosit modele de chimie oceanică, care oferă informații valoroase despre modul în care oceanele absorb și eliberează CO2. În cele din urmă, au încorporat modele biologice pentru a înțelege modul în care plantele și animalele vor afecta nivelurile de CO2 prin procese precum fotosinteza și respirația.

Împreună, aceste modele au permis echipei să cartografieze intrările și ieșirile de CO2, oferind o estimare a nivelului viitor al acestui gaz cu efect de seră. Aceste informații sunt esențiale pentru a înțelege cum se poate schimba clima Pământului în următorul milion de ani.

Concluzie
Cercetarea ilustrează importanța tectonicii și a aranjării continentale atunci când se efectuează cercetări pe planetele din afara sistemului nostru solar, numite exoplanete.

Deși peste 250 de milioane de ani Pământul se va afla încă în zona locuibilă, pentru mamifere, formarea unui supercontinent cu niveluri ridicate de dioxid de carbon va face ca cea mai mare parte a lumii să devină nelocuibilă.

Rezultatele sugerează că dispunerea masei continentale a unei lumi îndepărtate ar putea fi un factor cheie în determinarea gradului de habitabilitate a acesteia pentru oameni.

sursa

În lipsa unui acord scris, puteți prelua maxim 250 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil linkul articolului.

Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / TelegramGoogle News. Și nu uitați, vă așteptăm și pagina noastră de Facebook !

Citește și....

De același autor