Geneza: Ce ne spune cartea etiopiană Enoh despre Adam și Eva

Estimated read time 5 min read

Ce ne spune cartea etiopiană a lui Enoh despre Adam și Eva? Un articol interesant scris de Mauro Biglino explică sensul concret a ceea ce relatează Geneza în capitolul 6.

După crearea lui Adam și a Evei (ADÁM și KHAWWWÁH), Geneza relatează evenimentele legate de expulzarea din Paradisul pământesc (EDEN, EDIN: „casa celor drepți, casa păzitorilor”) și ne prezintă genealogia bogată și articulată a descendenților primului cuplu, începând cu fiul Set generat după moartea lui Abel și alungarea lui Cain: Set, Enos, Chenan, Maalaleel, Iared, Enoh, Matusalem, Lamec, Noe… și apoi Potopul.

Textul nu precizează, dar ne spune că, după ce a născut alți fii și fiice, ADÁM moare la vârsta de 930 de ani!

Această vârstă nu ar trebui să ne surprindă însă, dacă continuăm să menținem ipoteza pe baza căreia procedăm: fiind un produs direct al altoirii de material genetic de către ANUNNAKI/ELOHÌM, putem încerca să presupunem că în el – ca și în toți patriarhii antediluvieni care au urmat – a existat și caracteristica longevității împrumutată de la creatori.

Trebuie spus că și asupra acestui element intervin Elohimii care decid să scurteze vârsta lui Adàm; Biblia Concordantă (cf. Gen 6,3) relatează hotărârea divinității care spune: „Spiritul meu nu se va certa la nesfârșit cu omul, căci el este carne; timpul lui va fi de 120 de ani”.

Mai târziu (Gen 6,1-8) se relatează că ADÁM (pământenii) au început să se înmulțească pe fața pământului și că, în mod natural, au avut și fiice. Se presupune că Annunaki-Elohim care coborâseră pe această planetă pentru a munci trebuie să fi fost în principal bărbați; femelele din această specie erau rare.

Nu ne este greu să ne imaginăm că nevoile naturale și, poate, și dorința de a da o nouă stabilitate vieții care acum trecea în întregime pe această planetă, trebuie să fi trezit atenția acestor indivizi către jumătatea feminină a noilor creaturi.

Termenul tovòt (lBQ) este tradus în mod normal prin „frumos”, dar are și sensul de „bun”, în sensul de „capabil, potrivit” pentru a stabili relații, pentru a forma familii: pe scurt, potrivit pentru practicarea relațiilor sexuale și pentru reproducerea care decurge de aici.

În continuare, este povestită furia și nemulțumirea „zeului” care, văzând această barbarie, decide să șteargă omenirea de pe fața pământului.

Cităm integral pasajul din Biblia Concordantă:

„De aceea Domnul a văzut că răutatea oamenilor de pe pământ era mare și că aspirațiile gândurilor din inimile lor se îndreptau neîncetat spre rău, și Domnul s-a căit că făcuse pe om pe pământ, i-a părut rău în inima sa și a zis: „Voi extermina de pe fața pământului pe omul pe care l-am făcut, de la om până la animalele domestice, până la reptile și până la păsările cerului, pentru că îmi pare rău că i-am făcut.””

În ipoteza noastră: Elohìm (Elohìm-ul) care l-a format pe om aparținea unei rase de indivizi foarte avansați din punct de vedere tehnologic, dar cu siguranță nu înzestrați cu omnisciență și omnipotență.

Elohìm-ul care se „pocăiește”, deci, este probabil ANUNNAKI-ul numit Enlil, cel care, dintre cei doi fii ai stăpânului imperiului (este povestit și fratele său Enki), nu prea avea dragoste pentru creatura terestră…

În lipsa unui acord scris, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil linkul articolului.

Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / Telegram /  Google News

Citește și....

De același autor