Secretele ascunse din templul Chichen Itza: Piramide în piramide și rețeaua globală

În inima Mexicului, o descoperire surprinzătoare a fost făcută în august 2015 sub legendarul templu El Castillo din Chichen Itza.

Cercetătorii, îngrijorați de integritatea structurală a templului din cauza unei doline detectate, au inițiat o explorare amănunțită a sitului.

Descoperirile lor au scos la iveală un secret arhitectural monumental: piramide imbricate în interiorul marii piramide propriu-zise.

Experții au descoperit că piramida de la Chichen Itza nu este o structură de sine stătătoare. Mai degrabă, este o serie de trei piramide construite una în interiorul celeilalte, amintind de păpușile rusești cuibărite.

Acest fenomen arhitectural nu este nici o anomalie și nici nu este exclusiv la Chichen Itza. Un model similar există în Marea Piramidă din Cholula, lângă Mexico City, și chiar în piramida lui Djoser din Saqqara, în Egipt.

Din punct de vedere istoric, aceleași principii de proiectare, metode de construcție și măsurători au fost folosite mereu, ca și cum ar fi urmat un șablon. Apare astfel marea întrebare: De ce civilizațiile antice au reconstruit în mod repetat aceste structuri?

Teoreticienii astronauților antici propun o teorie provocatoare. Aceștia sugerează că, probabil, extratereștrii, despre care unii cred că au influențat arhitectura antică, au avut intenții specifice, încă neînțelese.

Pe măsură ce structurile au evoluat de-a lungul timpului, a existat un imbold către proiecte arhitecturale mai mari și mai expansive? Este posibil ca aceste structuri să fi servit unui scop tehnologic necunoscut nouă?

Dacă ne adâncim în istorie, ideea unei rețele mondiale care să conecteze aceste situri sacre nu este nouă. Filozofii greci antici, inclusiv Platon, credeau în poziționarea deliberată a locurilor sacre de-a lungul unor linii distincte pe fața Pământului.

Acest concept a luat amploare în anii 1960, când cercetătorul Ivan T. Sanderson a propus o grilă planetară bazată pe filozofia lui Platon.

Cercetătorii care au urmat au extins modelul lui Sanderson, propunând un model geometric global, al cărui epicentru este Marea Piramidă.

În mod remarcabil, experții ruși au catalogat peste 3.300 de structuri de piatră din întreaga lume. Studiile lor au arătat că fiecare dintre ele se alinia cu acest model geometric de grilă. Stonehenge, Triunghiul Bermudelor, megaliții din Africa de Vest și piramidele din Peru și Mexic, printre alte repere, se încadrează în această grilă.

Este posibil ca amplasarea strategică a acestor repere antice să nu fi fost întâmplătoare. Se postulează că aceste situri, legate strategic, au funcționat ca o placă de circuit complicată, amplificând puterea fiecărui loc conectat.

Pentru mai multe articole interesante rămâi cu noi pe WorldNews24.net / TelegramGoogle News. Și nu uitați, vă așteptăm și pagina noastră de Facebook !

Citește și....

De același autor